Bias-uri in interactiunile elev-profesor

Astazi este ziua educatiei, o zi in care elevii si studentii invata de acasa, si in care ne adaptam unei noi realitati. Insa indiferent de modalitatea de predare, exista totusi o serie de aspecte care pot influenta performanta si, implicit, drumul profesional al tinerilor. Asa ca propunem sa „vorbim” despre cateva dintre cele mai frecvente bias-uri in relatia discipol-mentor, elev-profesor, student-profesor, pe care sa le avem in vedere in dezvoltarea unor relatii armonioase.

Insa ce este bias-ul?

Acest termen intraductibil in limba romana provine din limba greaca veche „βιάς” si insemna violenta si a fost preluat in engleza si franceza sub forma de „bias”, respectiv, „biais”, iar in portugheza se foloseste forma „viés”.

Bias-urile sunt pe larg tratate in cartea „Gandire rapida, gandire lenta” scrisa de psihologul laureat al premiului Nobel pentru Economie, Daniel Kahneman, care prezinta progresele facute de psihologia cognitiva si de cea sociala in cercetarea psihicului uman.

Un bias cognitiv reprezinta o judecata gresita, de care de cele mai multe ori nu suntem constienti. Bias-urile deformeaza modul in care percepem realitatea si pot influenta modul in care luam deciziile, de cele mai multe ori avand un efect negativ asupra noastra sau a celorlalti.

In ce domenii se manifesta bias-urile?

Acestea ne pot influenta in deciziile pe care le luam la toate nivelurile: fie ca vorbim despre decizii economice, de business, sau umane, in general, influentandu-ne credintele si mecanismele prin care facem alegeri.

Bias-urile se pot manifesta atat in sens pozitiv, cat si negativ, maximizand/minimizand unele trasaturi ale oamenilor/situatiilor sociale, care distorsioneaza realitatea si altereaza logica, facandu-ne sa luam decizii partinitoare, nu intotdeauna corecte sau juste.

Aceste erori logice se pot manifesta in contexte diverse favorizand sau dimpotriva defavorizand anumite persoane in functie de anumite trasaturi sau in functie de afinitatile culturale, etnice, religioase, politice, economice, viziuni teoretice ale persoanei care emite aceste judecati. Bias-ul este un triumf al subiectivitatii, in defavoarea obiectivitatii, rezultatul unor prejudecati sau intuitiei. Desi se manifesta punctual, in emiterea unor judecati, ele pot persista daca persoana nu este constienta de existenta lor si nu le pune la indoiala.

Bias-urile reprezinta erori sistematice si se pot manifesta intr-o multime de domenii: atat la nivel cognitiv, in statistica, educatie, cat si in stiinta si inginerie.

Bias-urile in educatie

Ne vom opri la cateva dintre bias-urile legate de educatie, care pot decide traiectoria unui copil in viata, influentand rezultatele scolare care mai apoi ii dicteaza optiunile profesionale. Asadar, profesorii trebuie sa fie constienti de erorile care pot aparea in relatia cu elevii sau studentii.

Astfel, bias-urile pot aparea in manualele scolare, in interactiunile cu profesorii, cat si intre elevi, si pot favoriza persoanele in functie de religia, situatia economica, aspectul fizic sau chiar tipul de personalitate.

Bias-uri de asociere 

Bias-ul autoritatii: Tendinta de considera opinia unei persoane cu autoritate (fara legatura cu continutul problemei/situatiei in cauza) ca fiind valida.

De pilda, un elev care este bun la matematica, va fi considerat bun si la alte discipline.

Efect de majoreta:  Oamenii par mai atragatori intr-un grup decat izolat.

De pilda, un elev se va face remarcat intr-o clasa cu abilitatile sale, decat evaluat separat, in afara contextului de invatamant.

Efectul de halou: Tendinta de a atribui unei persoane trasaturi negative/pozitive si in alte arii ale personalitatii sale.

De pilda, persoanele considerate atractive din punct de vedere fizic vor avea un mai mare succes in interactiunile cu ceilalti. De exemplu, e mai probabil ca elevii cu un aspect ingrijit sa obtina rezultate mai bune la scoala.

Bias-uri egocentrice

Blind-spot Bias: tendinta de a te vedea pe tine insuti mai putin partinitor decat alte persoane.

Desi multe persoane din sistemul de invatamant sunt constiente de bias-urile cognitive, s-ar putea considera impartiale in interactiunile cu elevii, cand in realitate nu se intampla asa.

Bias-ul egocentric: Oamenii isi asuma mai multa responsabilitate in meritul unei actiuni colective, decat le-ar atribui un observator extern.

In proiectele de grup, liderii, ca de altfel si membrii echipei, vor considera ca succesul li se datoreaza in mare masura. Asa ca profesorii trebuie sa fie atenti atat la auto-evaluarea echipei, cat si la evaluarea pe care o face obiectiv cineva din exteriorul echipei.

Falsul consens: Oamenii supraestimeaza masura in care ceilalti sunt de acord cu ei, iar acest lucru se poate observa in actiunile intreprinse de un copil in numele unei majoritati, care mai apoi se poate declara impotriva acelor demersuri. Recunoasterea vinei pentru chiulul colectiv poate fi o astfel de situatie.

Bias-uri de conformitate

Bias-ul de curtoazie: Emiterea unei opinii social acceptate in defavoarea opiniei reale, pentru a evita jignirea cuiva.

Sa se exprime liber poate fi o adevarata provocare pentru cei mici. Insa atunci cand vorbesc in fata clasei, acestia pot spune in multe cazuri opinii care sa-i mentina populari in randul colegilor. De pilda, nu-si vor exprima dezacordul fata de o anumita decizie in fata profesorului sau in fata colegilor, desi pot gandi total opus.

Gandirea colectiva: In grup, oamenii tind sa ia decizii in armonie si consens cu grupul,  eliminand criticile sau opiniile divergente care pot aparea si i-ar putea izola de grup.

Intr-o sesiune de brainstorming sau intr-o dezbatere colectiva, adesea membrii echipei vor lua decizii care sa nu deranjeze. Alegerea unui lider de grup s-ar putea face din acest consens, de pilda.

Bias-uri de atribuire

De intentie: Tendinta de a judeca actiunea umana ca fiind mai degraba intentionata decat accidentala. Acest bias poate aparea in conflictele intre cei mici, de pilda, lovirea unui coleg cu mingea de fotbal din greseala poate escalada intr-un conflict in care trebuie sa intervina adultii, considerand ca a fost rezultatul unei rea-intentii.

Self-Serving Bias: Asumarea mai multor merite intr-o actiune soldata cu succes decat intr-una soldata cu esec.

Acest lucru se poate observa in proiectele colective. De pilda, in cazul unei evaluari slabe, membrii echipei se vor blama pentru esec, fiind rezervati in asumarea vinei.

Efectul Pigmalion: Fenomenul prin care proiectiile celorlalti legate de performanta unei persoane influenteaza performanta reala a persoanei vizate.

De pilda, daca stereotipurile legate de un elev sunt descurajatoare, performantele scolare ale acestuia vor fi slabe, adeverind acea proiectie printr-o serie de conjuncturi care favorizeaza implinirea ei: situatii stresante pentru copil care diminueaza performanta.

Efectul de contrast: prin alternanta, un obiect/persoana este perceput semnificativ mai bun/slab fata de cel vazut recent, in contrast.

Dupa un evaluarea unui elev eminent, un elev de nivel mediu va fi perceput drept slab, ca urmare a succesiunii dintre cei doi.

Asadar, de ziua educatiei, sa ne amintim de aceste bias-uri in interactiunile de la scoala, atat online, cat si offline.

Daca copilul tau se confrunta cu o situatie dificila la scoala, apeleaza la un psiholog din echipa MAZE Center.