fbpx

Ce este Sindromul Stockholm?

Ce este Sindromul Stockholm? Sindromul Stockholm este unul dintre cele mai cunoscute fenomene psihologice, insa pe cat de cunoscut, pe atat de dificil de inteles pentru ceilalti.

Sindromul Stockholm se refera la reactia psihologica pozitiva/de dependenta pe care victima ajunge sa manifeste fata de agresor / abuzator, in ciuda riscurilor la care este supusa.

Acest fenomen social se poate manifesta atat in situatiile de risc, cum ar fi luarea de ostatici, un atac armat, cat si in situatii din viata de zi cu zi in care oamenii dezvolta relatii interpersonale nesanatoase.

Cand se manifesta Sindromul Stockholm?

Sindromul Stockholm se poate manifesta in situatia prizonierilor de razboi, in cazul unei rapiri, in relatii incestuale, practic, in orice tip de relatie abuziva, in care victima este pusa in pericol.

Sindromul Stockholm presupune o victima si un agresor, intr-o relatie de supunere in care victima incepe sa nutreasca sentimente de afectiune fata de agresor in ciuda situatiilor periculoase la care este supusa.

Sindromul Stockholm se poate manifesta in relatiile amoroase, indiferent de varsta.

Cum se manifesta Sindromul Stockholm?

Sindromul Stockholm se poate manifesta in primul rand ca o reactie de supravietuire a victimei intr-o situatie periculoasa, in care viata ii este pusa in pericol, insa ea poate merge mai departe de atat, pana la relatii pe termen lung in care victima neaga evidentul si incearca sa gasească circumstante atenuante care sa justifice comportamentul agresorului.

Sindromul Stockholm distorsioneaza realitatea facand victima sa interpreteze micile gesturi compensatoare ale agresorului ca pe momente de bunatate, din care se „hranesc” si continua sa mentina aceasta experienta.

De cele mai multe ori victima este constienta de situatia in care se afla, dar, pentru a evita starea de tristete si neputinta permanenta, recurge la sentimente mai bune fata de agresor, chiar daca acestea sunt considerate nefiresti de ceilalti.

Adesea, victimele din astfel de relatii refuza sa coopereze cu cei care se ofera sa le ajute si chiar se pot impotrivi si reactiona violent in fata acestor initiative.

Cum recunosti Sindromul Stockholm?

Cele mai frecvente semne ale sindromului Stockholm sunt:

  • sentimente pozitive nutrite de victima fata de agresor
  • sentimente negative / de respingere ale victimei fata de familie, prieteni, autoritati care incearca sa le ajute
  • gasirea de catre victima a unor justificari pentru comportamentul agresorului
  • sentimente pozitive manifestate de agresor fata de victima
  • ajutor acordat de victima agresorului, in unele contexte
  • incapacitatea victimei de a iesi din aceasta situatie

De ce ramane victima Sindromului Stockholm in relatia abuziva?

Agresorul ii induce victimei ideea ca nu si-ar putea gasi un alt partener in afara de el, si mai ales ca nu vor accepta acest lucru, daca s-ar intampla.

Victimele incep sa gandeasca situatia din perspectiva abuzatorului, empatizeaza cu el si isi imagineaza motivele pentru care agresorul le aplica acest tratament negativ: de exemplu, o copilarie cu traume ar putea justifica acest comportament.

De asemenea, privind faptele din perspectiva abuzatorului, victimele incearca sa preintampine nevoile si dorintele acestuia, pentru a evita eventualele reactii punitive.

Tot intrand in pantofii abuzatorului, victima manifesta reactii negative fata de cei care incearca sa o ajute, imitand comportamentul abuzatorului. De exemplu, victimele pot avea iesiri nervoase cand ceilalti incearca sa le ajute, pentru ca abuzatorul nu ar tolera un astfel de comportament.

In cazuri extreme, victima poate fi atat de atasata emotional fata de agresor incat isi poate lasa copiii luati de langa ea, dar nu-si poate parasi partenerul.

Ce este Sindromul Stockholm si de ce raman victimele in aceste relatii?

De cele mai multe ori, victimele raman blocate in aceste relatii toxice din constrangeri:

  • emotionale – victimele isi pierd increderea in sine, devenind lipsite de motivatie de a actiona spre rezolvare
  • financiare – de multe ori victimele sunt dependente financiar de abuzator, lucru care se poate transforma usor in santaj
  • legale – despartirea formala vine la pachet cu posibilitatea pierderii custodiei copiilor, lucru cu care abuzatorul isi ameninta deseori victima. De asemenea, divortul presupune impartirea bunurilor comune, un alt aspect care ar putea alimenta ramanerea in aceasta relatie.
  • sociale – stigmatizarea familiilor monoparentale determina multe victime sa ramana in aceste relatii toxice, de multe ori prietenii comuni se pozitioneaza intr-o tabara sau alta, iar acest lucru ar putea conduce victima la izolare.
  • legate de stilul de viata – iesirea dintr-o relatie abuziva poate insemna pierderea anumitor privilegii sociale, unui standard de viata dezirabil pentru victima

Un alt motiv pentru care victimele raman in aceste relatii toxice este disonanta cognitiva. Disonanta cognitiva presupune reducerea informatiilor si argumentelor astfel incat sa te simti confortabil cu decizia pe care ai luat-o, manipuland de cele mai multe ori realitatea.

Asta pentru ca oamenii nu suporta sa se contrazica sau sa fie in dezechilibru cu ei insisi, iar atunci cauta confirmarile de care au nevoie pentru a nu-si schimba comportamentul.

Cum poti ajuta victima care sufera de Sindromul Stockholm?

„Rau cu rau, dar mai rau e fara rau” spune o vorba romaneasca, care exprima esenta sindromului Stockholm, in care victima nu doar ca nu vrea sa iasa din aceasta relatie toxica, ci si considera ca are nevoie de aceasta relatie pentru a supravietui, oricat ar incerca cei apropiati sa ajute.

Insa, exista totusi cateva lucruri pe care le poti face pentru o astfel de victima:

  • Pastreaza comunicare constanta cu victima – dar alege canalul de comunicare pe care-l prefera. Poate conversatiile telefonice ar putea sa dea de banuit agresorului, asa ca alege o varianta prin mesaje text, de pilda.
  • Ofera suport emotional ca prieten, fara sa judeci, sa vii cu acuze si sa pui etichete care ar putea sa indeparteze victima de tine.
  • Recomanda-i victimei sa vorbeasca cu un specialist. Psihoterapeutii MAZE Center sunt aici pentru a oferi ajutor de specialitate online si offline.
  • Si nu in ultimul rand, acorda-i timp.

Daca ti-a placut articolul „Ce este Sindromul Stockholm”, urmareste-ne si pe Instagram pentru sfaturi utile.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Accesează-ne pe FacebookSusține sănătatea mentală!

Fă parte din comunitatea MAZE - Psychology!
Alături de MAZE ești la curent cu ultimele noutăți din psihologie.

Te așteptăm!

Scroll to Top