fbpx

Impactul sărbătorilor de iarnă

sarbatori de iarna

Se apropie sărbătorile de iarnă, observăm brazi împodobiți, luminițe, târguri tematice, tot felul de bunătăți și cadouri, simțim miros de Crăciun (portocale, vanilie, scorțișoară, brad și cozonaci) auzim colinde, iar frigul ne pișcă fața.

Sărbătorile reprezintă perioade încărcate emoţional și vin la pachet cu anumite solicitări: pregătiri pentru musafiri, cumpărături, cadouri, călătorii, întâlniri, activităţi diverse care solicită timp și resurse financiare, şi care prin faptul că ne schimbă rutina constituie un stresor.

Este foarte util să facem distincția între stresul pozitiv și stresul negativ. Stresul pozitiv – eustres – are consecinţe funcţionale, în sensul că ne ajută să ne mobilizăm atunci când ne confruntăm cu situaţii noi şi solicitante. Emoţiile pozitive, cum ar fi bucuria sau optimismul, ne ajută să facem faţă provocărilor, la fel și emoţiile negative funcţionale, cum ar fi tristeţea, îngrijorarea, nemulţumirea, ne ajută să facem faţă situaţiilor. Stresul negativ – distres – are consecinţe disfuncţionale, se exprimă în tulburări emoţionale (stări de deprimare, anxietate/panică, furie, vinovăţie) și poate amplifica tulburările psihice (ex. tulburări depresive şi anxioase). Important este să reducem distresul și să întărim suportul social (familie, colegi, prieteni, comunităţi spirituale/religioase).

Această perioadă este deseori asociată cu emoții pozitive: bucuria de a dărui, curiozitatea în ceea ce privește cadourile, entuziasmul de a ne întâlni cu cei dragi și a împodobi bradul împreună, senzația de relaxare, de siguranță și apartenență la grup. Alteori, însă, Crăciunul este acompaniat de anxietate, deprimare, singurătate, sentiment de neapartenență, izolare, nostalgie, mai ales dacă în perioada aceasta ne cofruntăm cu pierderea unei persoane dragi.

În mass-media revine ideea că rata de suicid ar fi mai ridicată în perioada sărbătorilor de iarnă. Oare chiar așa stau lucrurile în realitate sau este doar un mit? Să ne uităm la dovezi: Majoritatea cercetărilor realizate în Europa și în Statele Unite ale Americii arată că sărbătorile de Crăciun se asociază cu un nivel mai scăzut al suicidului. Fundația Americană pentru Prevenția Suicidului a urmărit acest aspect pe o perioadă mai mare de 10 ani, iar datele rezultate indică faptul că cele mai înalte rate de suicid se înregistează în primăvară, atingând apogeul în aprilie-mai, și sunt în general mai scăzute în lunile de iarnă, mai ales în decembrie (sursă: American Foundation for Suicide Prevention). Contrar mitului, studiile științifice ne arată că numărul de sinucideri scade cu până la 25% în perioada Crăciunului, apoi revine la nivelul de bază sau crește la începutul noului an. Explicația principală este faptul că oamenii primesc mai mult suport emoțional/social și mai multă atenție din partea prietenilor și a familiei în prejma sărbătorilor de iarnă.

CUM PUTEM FACE FAȚĂ STRESULUI SPECIFIC SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ?

1. Planificare și organizare: prioritizare, liste de activități/cumpărături.

2. Stabilirea unui buget pentru cumpărături: nu este un secret faptul că magazinele înregistrează o adevărată creștere a vânzărilor în luna decembrie. Muzica și mirosul specific sărbătorilor de iarnă influențează emoțiile celor care vizitează magazinul, transformându-i cu o probabilitate mai mare în cumpărători.

3. (Re)conectare socială și întărirea suportului social prin întâlniri, vizite, călătorii, discuții telefonice. Dacă suntem departe de familie sau nu avem rude, prieteni sau resurse materiale, ne putem înscrie ca voluntari în diverse comunităţi și organizații care ajută și oferă suport persoanelor cu diverse probleme.

4. Exercizii fizice: patinează, plimbă-te, dansează, construiește un om de zăpadă, dă-te cu sania sau practică alte sporturi de iarnă. Activitatea fizică reduce anxietatea, depresia, îmbunătățește stima de sine și, de asemenea, produce eliberarea de endorfine care te ajută să te relaxezi, să te simți mai bine. În plus, cercetările recente au arătat că exercițiile fizice regulate pot ajuta la stimularea sistemului imunitar.

5. Fă pace cu trecutul, acceptă prezentul și privește viitorul cu optimism!

6. Fă o faptă bună pentru cineva (pentru un necunoscut)! Comportamentele altruiste reduc distresul, îmbunătățesc starea de spirit și întăresc stima de sine.

7. Încearcă să te relaxezi! Oferă-ți măcar 15-20 minute în fiecare zi pentru a face ceva plăcut sau important pentru tine (să meditezi, să citești, să faci sport, să asculți muzică, să bei un ceai în liniște, orice funcționează la tine).

8. Încearcă să menții un echilibru în ceea ce privește mâncarea și consumul de băuturi alcoolice.

9. Stabilește-ți obiective realiste, acceptând faptul că deşi facem tot ceea ce depinde de noi pentru a ne satisface dorinţele, s-ar putea ca uneori lucrurile să nu stea aşa cum vrem.

10. Fii mai bun cu tine! Practică recunoștința și autocompasiunea!

Psihoterapeut Beatrice Huțanu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Accesează-ne pe FacebookSusține sănătatea mentală!

Fă parte din comunitatea MAZE - Psychology!
Alături de MAZE ești la curent cu ultimele noutăți din psihologie.

Te așteptăm!

Scroll to Top