fbpx

Procrastinarea – Cum o combatem?

procrastinarea - metode de combatere a procrastinarii

Cuprins

Ce este procrastinarea?

Procrastinarea in temeni simpli este  definita ca amanarea unui lucru important ce trebuie facut, pe mai tarziu. In esenta este mai mult decat atat, practic cand procrastinam alegem sa facem altceva stiind ca acest lucru este impotriva planurilor si judecatilor noastre.

Constiinta noastra este de regula cea care ne atrage atentia atunci cand procrastinam si astfel ajungem de multe ori sa ne simtim vinovati si descurajati. Cand amanam, nu numai ca suntem constienti de faptul ca evitam ceea ce avem de facut, dar si stim faptul ca este probabil o idee proasta, si totusi, o facem oricum.

Daca nu ne face bine, de ce procrastinam?

Procrastinarea pare o solutie buna pe moment, pentru ca ne scuteste de timpul pe care ar trebui sa-l investim in activatea pe care trebuie s-o facem si ne linistim cumva, spunand ca avem timp mai incolo sau ca nu avem acum dispozitia necesara. Totusi, in momentele in care incepem sa procrastinam nu ne punem probleme legat de costurile care vin ca urmare a acesteia si traim si un fel de iluzie a timpului (ca si cum acesta ne apartine in totalitate si stim exact ce se intampla in ziua urmatoare cand de fapt nu este asa).

Studiile psihologice arata ca motivul principal pentru care procrastionam sunt emotiile si gandurile  noastre legate de ceea ce avem de facut mai degraba decat un management prost al timpului (desi asa pare din exterior).  Tot mai multi psihologi sunt de parere ca procractinarea este de fapt o tehnica de reglare a emotiilor prin care persoana incerca sa nu se confrunte cu sarcini dificile care nu o fac sa simta bine (de exemplu, un student care are de invatat pentru sesiune poate sa fie destul de anxios gandindu-se la volumul de materie pe care trebuie sa-l parcurga si atunci prefera sa evite invatatul facand activitati mai relaxante).

De asemenea, dorinta de procrastinare creste cu atat mai mult cu cat ceea ce avem de facut ni se pare dificil iar asta ne poate cauza un sentiment de nesiguranta si teama pe care dorim sa-l evitam.

Astfel, problema esentiala a procrastinarii nu este legata in esenta de managementul timpului ci mai degraba de starea noastra emotionala.

Procrastinarea – Cum o combatem?

  • Un prim pas ar fi sa devenim constienti de emotiile si gandurile noastre. Trebuie sa intelegem ce se intampla in interiorul nostru atunci cand procrastinam. Este posibil sa experimentam anxietate si sa dorim sa o indepartam. De asemenea, ne putem gandi ca ”activitatea este prea grea pentru mine”, ”este groaznic sa ma simt asa tensionat cand trebuie sa ma auc de treaba” sau ”trebuie sa fac totul perfect sau la un standard foarte inalt”. Toate aceste ganduri ne conduc la amanare si lipsa de incredere ca suntem in stare sa facem acea activitate.
  • Pentru a ne modifica emotiile este nevoie sa ne schimbam gandirea. Primul pas ar fi acceptarea emotiilor negative, incercand sa ne urmarim scopurile in ciuda acestora. Al doilea pas ar fi adoptarea unui stil de gandire care sa ne sustina in activitatea ce o avem de facut de genul”chiar daca imi este greu ma pot mobiliza”, ”pot sa fac si asta, le voi lua pas cu pas si le voi rezolva”, ”chiar daca gresesc voi remedia”, ”imi doresc sa fac lucurile cat mai bine, poate nu reusesc sa le fac perfect, dar e bine sa le fac in procent de 80% decat deloc”.
  • Este nevoie sa gasim recompense si o cauza care sa ne motiveze pentru a combate procrastinarea. Ideala ar fi o recompensa care ne poate ameliora emotiile negative care ne impiedica din a ne angaja in activitatile importante. Una dintre solutiile care s-a dovedit a fi eficienta in acest caz ar fi concentrarea pe aspectele pozitive ale sarcinii. Ne ajuta sa ne reamintim de momentele in care am facut ceva similar si ne-am descurcat. De asemenea, ne putem concentra pe rezultatul benefic al finalizarii sarcinii. Cat de bine te vei simti daca ai finalizat sarcina? Ce ar putea spune seful/colegul atuncii cand vde ca ai finalizat treaba?
  • Desi nu este esential, managementul timpul este totusi important:
  1. Este important ca sa examinam cat de cat corect timpul necesar pentru o activitate si sa o programam intr-o perioada a zilei in care sa ne asiguram ca putem sa o incepem. Daca ne propunem sa facem ceva fara sa programam si nu stabilim un timp propice pentru realizare activitatilor sansa de procrastionare creste.
  2. Daca sarcina sau proiectul la care avem de lucrat este dificil si stim ca ne ia mai mult timp, este mai usor daca descompunem activitatea in sarcini mai mici si sa bifam de fiecare daca cand am atins un obiectiv din acea sarcina pentru a ne incuraja.
  3. Trebuie sa renuntam la scuze legate de timp, de genul ”este prea tarziu sa ma apuc acum”, sau ”nu este momentul potrivit”. Daca ne asteptam sa avem o anumita stare sau chef sa facem ceva, probabil ca nu vom face niciodata activitatile necesare. Starile noastre sunt fluctuante, vin si pleaca si nu ne putem baza pe ele.
  • Este nevoie sa devenim constienti de costurile si beneficiile procrastinarii. Atunci cand amanam o activitate angrenandu-ne in altele mai putin importante, de cele mai multe ori uitam care vor fi consecintele faptului ca amanam. Ne-ar ajuta daca am face o lista cu avantajele si dezavantajele procractinarii pe care sa o avem la-ndemana atunci cand amanam ceva important. Daca vedem cat de mari sunt costurile este posibil sa ne oprim din a mai procrastina.

Daca ai nevoie de un specialist pentru a rezolva problema procrastinarii, psihologii Maze te pot ajuta.

Daca ti-a placut articolul nostru „Procrastinarea – Cum o combatem?” urmareste-ne pe Facebook si Instagram. Postam zilnic informatii din domeniul psihologiei.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Accesează-ne pe FacebookSusține sănătatea mentală!

Fă parte din comunitatea MAZE - Psychology!
Alături de MAZE ești la curent cu ultimele noutăți din psihologie.

Te așteptăm!

Scroll to Top