Bullying – Ce reprezintă, care sunt cauzele, efectele și cum putem ajuta?

Bullying este o formă de abuz atât verbală cât și fizică, caracterizată prin intenția conștientă a unei persoane (agresor) de a răni emoțional sau fizic o altă persoană (victimă). Agresorul abuzează în mod repetat victima datorită dezechilibrului forței dintre cele două persoane. Persoana care are rolul de victimă, este văzută ca fiind slabă, cu încrederea de sine scăzută, lipsită de apărare și de suport social și emoțional din partea celorlalți.

În general bullyingul apare datorită mecanismului de apărere numit ”DEPLASARE”, caracterizat prin redirecționarea către o persoană pe care o considerăm mai puțin autoritară, a gândurilor, emoțiilor sau a impulsurilor provocate de către o altă persoană.

Exemplu de bully:

Ana are o zi destul de grea la locul de muncă, șeful ei a certat-o în față colegilor deoarece a greșit în raportul financiar pe care îl avea de făcut. Această ceartă îi provoacă Anei un mare disconfort emoțional, deoarece nu a putut să își explice greșeala și nici să își confrunte șeful. Seara, Ana ajunge acasă foarte încărcată emoțional și începe să țipe la partenerul sau George, care a uitat să îi cumpere lucrurile necesare pentru pregătirea mesei.

În această situație, Ana a deplasat furia pe care nu a putut să o exprime în față șefului, pe partenerul său cu care este familiară și știe că poate să își exprime emoțiile. În această situație Ana a fost atât o victimă a bullyingului cât și un agresor.

Acesta este cercul vicios al bullyingului. Din nevoia de a ne exprima frustrarea provocată de cei din jurul nostru, pe care nu îi putem confrunta, alegem să îi agresăm pe cei pe care îi considerăm mai puțin autoritari decât noi.

Tipuri de bullying

1. Bullyingul verbal

Se manifestă prin jigniri, porecle, intimidare. Agresorii folosesc cuvintele negative și ostile pentru a umili si batjocori victima. În cele mai multe cazuri, mai ales în rândul copiilor și adolescenților, aceste scene de bullying verbal se desfășoară în fața altor persoane. Agresorul simte nevoia să umilească o altă persoană în fața unui grup doar pentru a primi validare și a le arăta celorlalți că este mai puternic și superior.

2. Bullyingul fizic

În acest tip de bullying, agresorul folosește forța fizică pentru a-și intimida victima. Această formă de bullying este mult mai ușor de descoperit, mai ales în cazul copiilor, datorită semnelor provocate de loviturile agresorului. Este foarte important să verificăm existența acestor semne, atunci când observăm orice schimbare de comportament la persoanele dragi. În toate cazurile agresorul alege persoane mai slabe fizic decât ei, pentru a-și putea manifesta forța și superioritatea asupra acestora.                                                      

3. Bullyingul online sau cyberbullying

Internetul și mediul online este principalul loc unde se desfășoară acest tip de bullying. Agresori trimit mesaje batjocoritoare, mesaje de amenințare, creează poze sau videoclipuri răutăcioase despre victimă și le postează pe internet. În unele cazuri agresorii pot duce lucrurile la extrem și pot distribui informații personale ale victimelor cum ar fi adresa sau datele de contact sau pot crea conturi false folosind identitatea victimei, trimițând mesaje răutăcioase și umilitoare apropiaților victimei.

4. Bullyingul social

Acest tip de bullying se manifestă la nivelul unui grup mai mare de oameni cum ar într-o instituție de învățământ, într-un grup de prieteni, într-o familie, la locul de muncă. Bullyingul se poate manifesta și la nivelul unei întregi comunități. Sunt oameni care îi critică și îi batjocoresc pe alții datorită etniei, datorită genului muzical pe care îl preferă, datorită orientării sexuale, chiar și datorită stilului vestimentar.

Bullyingul social se manifestă prin instigarea altor oameni împotriva victimei, ridiculizarea acesteia în fața celorlalți, crearea de informații false despre victimă și răspândirea acestora în mediul social.

Cauzele apariției fenomenului de bullying

• Expunerea agresorului la abuz emoțional și fizic. Datorită expunerii la aceste două tipuri de experiențe traumatice, copilul învață că acesta este modul în care trebuie să se comporte în societate. De asemenea, datorită expunerii la abuz, persoana în rol de agresor simte nevoia să își exprime furia și frustrarea pe care o resimte în urma supunerii la abuz, și de aceea îi umilesc și agresează pe cei pe care îi consideră vulnerabili și inferiori lor.
• Stimă de sine crescută. Atunci când copiii trăiesc într-un mediu toxic, în care părinții au sentimente de grandoare și atitudine superioară față de ceilalți, copiii prin imitație își asumă acest tipar comportamental și consideră că așa este normal să îi trateze pe ceilalți.
• Nedezvoltare emoțională – lipsa empatiei. În acest caz, copiii nu sunt ghidați de către părinți să își cunoască și să își accepte emoțiile, iar acest lucru duce la o lipsă de empatie și compasiune față de cei din jur. În general copiii cu tulburare de opoziție și comportament sfidător și adulții cu tulburare de personalitate antisocială, prezintă această lipsă a compasiunii sau a responsabilității față de prejudiciile pe care le aduc celorlalți, prin abuzul la care îi supun.
• Nevoia de atenție socială. În multe cazuri ale bullyingului, agresorii își abuzează victimele din nevoia de atenție din partea celorlalți. Această nevoie de atenție vine din neglijența emoțională din cadrul mediului familial. Aceștia simt nevoia să se facă văzuți de către ceilalți prin comportamente negative și punerea într-o poziție de superioritate față de victime.
• Influența socială. Unii oameni devin agresori, fiind influențați de o persoană sau un grup social pe care îl idealizează. Aceștia preiau comportamentul persoanei sau grupului luat model, pentru a fi acceptați și validați de către acesta.

Care este tiparul comportamental și afectiv al agresorului?

Agresorul este caracterizat de multă impulsivitate, schimbări bruște ale dispoziției afective, atitudine arogantă și de superioritate față de victimă. Aceștia au o disfuncționalitate emoțională crescută. Ei nu își pot controla propriile emoții și nu pot identifica emoțiile celorlalți. Emoția care predomina în cazul agresorilor este furia. Se simt furioși și neînțeleși de către ceilalți și simt să arate lucrul acesta prin agresarea celorlalți.

Agresorii sunt descriși ca fiind lipsiți de empatie. Nu pot înțelege emoțiile oamenilor din jurul lor și nu se pot pune în pielea celuilalt pentru a vedea modul în care aceștia sunt afectați emoțional de abuz. De asemenea, agresorilor nu le pasă de daunele emoționale aduse victimelor deoarece nu înțeleg emoțiile acestora. Simt nevoia să se impună în fața celorlalți prin dominare și agresivitate. Prin aceste acțiuni ei își pun eticheta de superiori. Această nevoie de superioritate în fața celorlalți apare fie datorită încrederii în sine foarte ridicate, fie datorită încrederii în sine scăzute.

Agresor cu stimă de sine crescută

În cazul încrederii în sine crescute, persoana a crescut într-un mediu familial cu părinți narcisici care i-a insuflat o imagine a sinelui extrem de crescută. Aceștia probabil au auzit fraze precum: „Nimeni nu este la fel de bun ca tine.”; „Tu ești superior celorlalți!” sau „Ești perfect și nimeni nu poate fi la fel ca tine.”. O altă posibilitate este că și-au văzut părinții ridiculizându-i pe ceilalți și lăudându-și propriile realizări sau aptitudini. Din cauza acestor acțiuni ale părinților, copilul ajunge să creadă că este superior celorlalți și că este perfect normal să îi umilească pe cei mai slabi.

Agresor cu stimă de sine scăzută

În cazul celor care au o încredere de sine scăzută, aceștia s-au dezvoltat într-un mediu în care persoanele apropiate i-au umilit și jignit constant. Aceștia au auzit fraze precum „Nu ești bun de nimic!”; „Nu faci nimic cum trebuie!”; „Ceilalți sunt mai buni ca tine!”. Aceste fraze provoacă furie și copilul/adultul simte nevoia să o exprime prin jignirea și agresarea celor mai vulnerabili. Rezultatul este că devin manipulatori. Folosesc manipularea și șantajul emoțional pentru a provoca frică victimei. Sunt foarte impulsivi și nu își pot controla furia, acționând pe moment, fără a se gândi la consecințe.

Care este tiparul comportamental și afectiv al victimei?

Victimele sunt văzute de către ceilalți ca fiind persoane slabe, timide, retrase, introverte, vulnerabile, incapabile să reacționeze și să se apere în fața atacurilor primite de la agresor. La nivel afectiv aceștia sunt triști, singuratici, cu o încredere de sine scăzută, foarte anxioși și rușinoși.

Victimele bullyingului sunt adesea introverte, nu le place să iasă în evidență, leagă foarte greu relații cu ceilalți, preferând să se retragă social. De multe ori își creează propriile lumi imaginare în care se simt acceptați de către ceilalți. Izolarea lor are ca efect etichetarea acestora ca fiind diferiți, astfel fiind puși în situația de a fi candidații potriviți pentru a fi agresați.

Încrederea scăzută în propria persoană, este datorată atât a mediului familial cât și a supunerii la bullying în contextele sociale.

Copii care cresc în medii toxice în care sunt umiliți și descurajați cu replici cum ar fi „Nu ești bun de nimic!”; „Nu faci nimic bine!”; „Nu atinge acel lucru, că sigur în vei strica!”; „Lasă că fac eu, că oricum tu nu știi nimic!” ajung să preia aceste replici ca fiind adevărate, iar încrederea lor în propriile forțe devin minime. De asemenea, faptul că nu sunt încurajați de membrii familiei atunci când vor să înceapă un lucru nou, are ca efect asupra copilului pasivitatea asupra ceea ce i se întâmplă. Neîncurajarea și neoferirea suportului moral îl face pe acesta să nu vorbească niciodată despre lucrurile la care este supus la școală sau în mediul social.

Victimele bullying-ului ajung să nu mai dorească să meargă în mediile în care sunt agresați. Dezvoltă comportamente de evitare căutând tot felul de scuze pentru a rămâne acasă. De asemenea, persoanele care sunt victime ale bullying-ului pot avea coșmaruri noaptea, visele lor conținând elemente din agresiunile la care au fost supuși.

Persoanele agresate dezvoltă un instinct al vigilenței. Aceștia sunt foarte atenți la tot ce se întâmplă în jurul lor datorită sentimentului constant de nesiguranță pe care îl resimte în mediul social.

Efectele ale bullyingului

Cum putem ajuta persoanele implicate în bullying?

Cum putem preveni bullyingul?

Este important să conștientizăm faptul că acțiunile noastre, mai ales cele negative îndreptate către ceilalți au efecte enorme asupra vieții lor. Atunci când nu avem ceva bun de zis despre celălalt, mai bine să nu spunem nimic, decât să spunem ceva negativ și dureros.

Dacă crezi că ești supus bullyingului la locul de muncă sau dacă știi că la școală copilul tău se confruntă cu asta, nu este nicio rușine în a căuta ajutor de specialitate. Indiferent că alegi un psihoterapeut de la MAZE sau din altă parte, important este să ai grijă de tine și de cei pe care-i iubești.

Sursa foto pexels.com