Anxietatea de boala. Cum o putem trata?

Anxietatea de boala – Ipohondria

Anxietatea de boala sau ipohondria poate fi descrisa ca o teama obsesiva, constanta de a avea o boala grava. De regula, o persoana care sufera de aceasta tulburare are tendinta de a acorda atentie oricaror simptome fizice si de a merge constant la analize sau controale medicale pentru a se asigura ca nu are probleme de sanatate. Insa, in ciuda reasigurarii de catre profesionistii din domeniul medical ca persoana nu sufera de o boala grava, teama nu dispare iar analizele si controalele sunt mereu repetate. 

Care este diferenta dintre ingrijorarea normala pentru sanatate si anxietatea de boala?

Daca corpul tau iti trimite semne ca esti bolnav, si durerile persista mai multe zile la rand, este normal sa fii ingrijorat. De regula, in acest caz vorbim despre simptome reale si serioase. Anxietatea de boala este marcata mai mult de o convingerea constanta ca ai putea avea simtomele ale unei boli severe, fara ca acestea sa fie evidente. Cu timpul, ingrijoararea legata de boala devine foarte suparatoare si trebuie adresata de un specialist.

Daca esti ingrijorat de sanatatea ta avand anumite simptome clare sau experimentezi dureri care nu trec mai multe zile la rand trebuie sa te adresezi medicului. Anxietatea de boala nefiind bazata pe simptome clare depaseste preocuparea normala pentru sanatate. Are potential de a interfera cu calitatea vietii unei persoane, avand efecte chiar si asupra functionarii zilnice. 

Care sunt simptomele acestei tulburari?

• Preocuparea constanta de a avea o boala grava bazata pe interpretarea gresita a senzatiilor sau schimbarilor corporale. Aceasta preocuparea persista in ciuda evaluarii si asigurarii medicale adecvate.
• Preocuparea pentru boala provoaca suferinta sau tulburari semnificative in plan social, profesional, sau alte domenii importante de functionare.
• Acesta preocupare dureaza de cel putin 6 luni.
• Preocuparea nu este explicata mai bine de o alta tulburare, cum ar fi o alta tulburare somatoforma sau tulburare depresiva majora.
• Desi persoana experimenteaza distres nu recunoaste intotdeauna ca ingrijorarea cu privire la a avea o boala grava este excesiva sau nerezonabila.

La nivelul gandirii:

• Persoana este convinsa ca are o boala grava

• Preocuparea legat de boala: ganduri recurente si imagini ale bolii si ale mortii

• Hipervigilenta pentru modificarile corporale

• Dificultati de acceptare a asigurarii venite din partea medicilor

• Teama de anumite boli precum cancerul

• Teama de a contracta o boala in viitor

• Frica sau anxietatea legata de stimuli legati de boli (cum ar fi: spitale, persoane bolnave sau stiri legate de boli)

La nivel comportamental:

• Verificarea repetata a corpului (de exemplu: palparea ganglionilor, examinarea in oglinda)

• Cautarea asigurarii (de exemplu, de la medici, prieteni, cautari repetate pe internet) 

• Cereri repetate de teste medicale

• Verificarea altor surse de informatii medicale (de exemplu, cautari repetate pe internet legat de simptome)

Care sunt cauzele acestei tulburari?

În general, anxietatea de boala este o afectiune cronica care apare la varsta adulta timpurie sau mijlocie. În unele cazuri apare pe fondul stresului. În plus, un istoric de traume sau boli grave din copilarie poate fi un factor de risc pentru aparitia acestei tulburari. Desi nu se cunosc inca cauzele exacte ale anxietatii legate de boala, exista anumiti factori care contribuie la aparitia simptomelor precum:

• Persoana nu este suficient de informata din punct de vedere medical astfel incat crede ca o boala grava este mereu rezultatul disconfortului legat de corpul ei. Acest lucru este intarit de compulsia de a investiga medical daca exista sau nu o boala grava.
• A avut, sau are in familie pe cineva care a suferit sau sufera de o boala grava.
• A avut experiente anterioare legate de boli grave in copilarie si ii este foarte frica ca aceste lucuri sa nu se repete.
• Catastrofarea ideii ca persoana s-ar putea imbolnavi (de exemplu: „daca ma imbolnavesc va fi groaznic si voi muri”). 
• Dorinta excesiva de control si preventie. Din cauza anxietatii persoana incearca din rasputeri sa previna si sa controleze problemele de sanatate. 
• Extragerea unor concluzii in mod nejustificat si fara dovezi exprimate prin idei de genul: „daca am dureri de picior sigur am o boala grava, precum cancer osos.

Cum se trateaza anxietatea de boala?

Terapia cognitiv-comportamentala (TCC) s-a dovedit a fi foarte eficienta in tratamentul anxietatii de boala. Studiile au aratat ca acesta forma de terapie este mai eficienta in comparatie cu alte forme de terapie, efectul fiind superior chiar si medicatiei pentru anxietate.  

TCC este o abordare care incearca sa tinteasca gandurile care cauzeaza anxietatea si sa le modifice. De asemenea, un alt scop al acestui tip de terapie este intreruperea comportamentelor care intretin anxietea, acestea functioneaza adesea ca niste compulsii (cum ar fi: mersul la medic, cautarea de informatii despre simptome pe internet). Toate acestea implica invatarea unor tehnici de modificare a tiparelor de gandire negative, schimbarea focalizarii atentiei de pe simptomele fizice si schimbarea comportamentelor inutile.

Care sunt etapele psihoterapiei?

Constientizarea si modificarea gandurilor care hranesc anxietatea 

Gandurile sunt o parte cheie a anxietatii de boala. Persoanele cu ipohondrie, au ganduri si imagini intruzive care exacerbeaza simptomele fizice, si interpreteaza adesea situatiile in moduri deosebit de amenintatoare. Teoria din spatele TCC spune ca nu situatiile (sau senzatiile corpului) determina modul in care te simti, ci gandurile si interpretarile pe care le ai despre acea situatie (sau senzatia corpului). Unele dintre stilurile de gandire nesanatoase pe care le au persoanele cu anxietate de sanatate pot include:

Catastrofarea

Te gandesti direct la cel mai negru scenariu, supraestimand probabilitatea de a se intampla ceva ingrozitor, si subestimand capacitatea ta de a face fata.

Intoleranta la incertitudine

Nu accepti disconfortul decat daca ai o explicatie definitiva pentru ceea ce experimentezi, iar acest lucru te face sa cauti raspunsuri, fie pe internet, fie mergand la medic.

Atentie selectiva

Acorzi atentie numai semnelor de boala si ignori informatiile care nu iti sustin punctul de vedere (medicul tau iti spune ca esti sanatos si ca nu trebuie sa-ti griji insa, tu crezi ca a gresit diagnosticul)

Ceea ce gandesti ti se poate intampla

Crezi ca daca te gandesti la o boala asta va duce la dezvoltarea bolii respective.

Pentru a modifica aceste tipare de gandire, clientul trebuie mai intai sa fie constient de acestea, de regula terapeutul va cere ca si clientul sa-si motitorizeze gandurile atunci cand resimte anxietate. 

Dupa ce pacientul devine constient de modul de gandire, terapeutul incepe sa puna sub semnul intrebarii gandurile nesanatoase, provovandu-l pe pacient sa contracareze acest stil de gandire. Una dintre tehnicile folosite in acest sens este testarea predictiilor. 

• Spre exemplu: „Daca am o durere oriunde in corp, care este probabilitatea reala de a avea o boala grava? De cate ori ai resimtit durere si nu aveai nicio boala grava?”

Controlului atentional

Aceasta tehnica este menita sa reduca anxietatea de boala prin mijloace atentionale.

Metoda consta dintr-un numar de exercitii de 10 minute practicate mai intai in sesiunea de terapie si apoi mai tarziu ca tema pentru acasa.

În primul rand, pacientii sunt instruiti in prima faza sa selecteze lucrurile la care sa acorde atentie (de exemplu, concentrarea atentiei asupra sunetelor din camera ignorand zgomotele exterioare), comutarea atentiei (schimbarea atentiei de la un sunet la altul), iar apoi dividerea atentia (concentrandu-se pe multe lucruri in acelasi timp). Tehnica controlului atentional nu este conceputa ca un exercitiu de distragere a atentiei ci este o modalitate de control asupra atentiei care are rolul de a reduce anxietatea prin faptul ca pacientul nu mai este atat de concentrat pe senzatiile fizice si descopera ca poate avea control asupra lucrurilor pe care se concentreaza.

Control comportamental

Persoanele cu anxietate de boala isi verifica adesea simptomele si cauta asigurare de la medici / prieteni / familie / internet. Motivatia lor pentru a face acest lucru este sa-si scada anxietatea – sa se simta mai siguri ca sunt sanatosi, ca nu sunt in pericol si astfel, sa-si diminueze ingrijorarea. Desi verificarea si cautarea reasigurarii pot oferi o usurare pe termen scurt, ele nu ofera sentimentul de certitudine pe termen lung. Motivul pentru care nu ofera o usurare pe termen lung este pentru ca se cauta o certitudinea care nu exista. Iar acest lucru conduce si la mai multa anxietate. Problema este ca certitudinea absoluta nu este niciodata posibila. Astfel, un obiectiv al tratamentului TCC pentru anxietatea de boala este cresterea tolerantei la incertitudine. Toleranta la incertitudinine se poate face prin:

Reducerea verificarii

Sau observarea dorintei de verificare si abtinerea de la aceasta – observand cum se simte aceasta incertitudine.

Abtinerea

De la cautarea reasigurarii, tolerand incertitudinea.

Monitorizarea verificarii

Si reasigurarii pentru a vedea daca reduce anxietatea sau daca aceasta o inrautateste in general.

Reducerea comportamentelor de evitare si siguranta

Evitarea este normala: din cand in cand toata lumea evita lucrurile care il fac sa se teama sau sa se simta incomod. Insa, in cazul anxietatii de boala, evitarea intareste frica. Unele persoane cu anxietate de boala evita medicii, spitalele, sursele de contaminare sau lucrurile care le-ar putea aminti de boli precum televizorul, stiri de pe internet despre persoane bolnave. Problema evitarii este, ca pe termen lung, mentine anxietatea: nu ajungi sa afli niciodata adevarul despre cat de periculos este lucrul pe care il eviti sau despre cat de bine ai putea face fata. Pentru a reduce evitarea este nevoie de expunere la stimulii de care iti este teama. Expunerea se face gradat, si impreuna cu terapeutul se stabileste o lista cu situatiile temute, de la cea mai putin temuta la cea mai temuta si se incepe cu expunerea de la cele mai putin temute situatii. 

Mai sus au fost descrisi pasii importanti pe care ii vei parcurge daca incepi un proces psihologic, impreuna cu un terapeut cu formare cognitiv-comportamentala. Pentru fiecare client parcursul va fi diferit si personalizat pe nevoile si contextul sau de viata.

Daca iti plac articolele noastre te rugam sa ne urmaresti pe retelele sociale, Facebook si Instagram, pentru a fi la curent cu noutatile Maze.