fbpx

Ziua internationala impotriva violentei

Cuprins

Astazi este Ziua Internationala impotriva Violentei. Violenta este strans legata de natura umana, o manifestare a agresivitatii, despre care Sigmund Freud considera ca este innascuta, ca oamenii se nasc cu instinctul de a fi violenti si agresivi, ca „pulsiune a mortii”.

Agresivitatea

Agresivitatea este o tendinta a individului manifestata la nivel personal, in timp ce violenta se manifesta in relatie cu ceilalti. Daca agresivitatea este considerata o „supapa” prin care individul poate trece peste momentele tensionate din viata sa, violenta – actiune care produce durere – este inacceptabila social.

Cu toate acestea, violenta poate lua diverse forme, unele dintre ele mai subtile, aproape insesizabile, si, din ignoranta sau nestiinta, pot fi tolerate de catre societate.

Tipuri de violenta

In functie de tipul de manifestare, violenta poate fi catalogata in: fizica, sociala, sexuala, economica, spirituala, ori violenta psihologica, iar actele de violenta pot fi punctuale, exprimate la un moment dat, sau recurente, de lunga durata.

Violenta fizica

Poate cea mai sesizabila manifestare a violentei este cea fizica, in care agresorul manifesta comportamente menite sa provoace vatamarea corporala ori sa degradeze sanatatea victimei.

Din punct de vedere juridic, violenta reprezinta violarea drepturilor omului: dreptul la viata, la securitate, la demnitate si la integritatea fizica si mentala.

Violenta fizica poate lua diverse forme: lovire, imbancire sau impingere, trantire, lovituri cu pumnul, palma sau piciorul, rasuciri ale mainilor, tragere de par, provocarea de vanatai, intepare, taiere, ardere, strangulare, muscare, izbirea de pereti, mobila sau alte obiecte, desfigurarea in orice forma si de orice intensitate, inclusiv rezultatul unor accidente prin otravire, intoxicare, folosirea obiectelor contondente, supunerea la eforturi fizice epuizante sau la activitati cu grad mare de risc pentru viata sau sanatate si integritate corporala a victimei.

Victimele violentei fizice pot:

  • apela la serviciul de urgenta 112
  • depune o plangere la Politie, impotriva agresorului
  • merge la Institutul de Medicina Legala pentru a obtine un certificat medico-legal util in instanta
  • apela la Directia Generala pentru Protectia Drepturilor Copilului, daca sunt minori implicati
  • cere ajutorul unui specialist (medic psihiatru sau psiholog), organizatiilor care ofera consiliere, sprijin sau adapost;

Violenta psihologica

Insa aproape intotdeauna, violenta fizica este insotita de violenta psihologica, cu componenta verbala si emotionala, mult mai subtila si mai greu de demonstrat, insa cu consecinte la fel de nocive ca violenta fizica.

Violenta psihologica afecteaza mintea victimei, facand-o sa simta lipsita de valoare si neputinciosa in orice situatie. Violenta psihologica precede si acompaniază celelalte forme de violenta/abuz, dar se poate manifesta si izolat.

Abuzul psihologic se poate manifesta atat printr-o serie de comportamente ce terorizeaza victima, cu intentia de a izola persoana abuzata, de a o descuraja, de a o face sa se simta prost, indezirabila, insignifianta, lipsita de importanta, slaba, neiubita, in pericol sau lipsit de valoare si a-i distruge increderea in sine daca nu indeplineste nevoile/dorintele altcuiva.

Violenta psihologica se manifesta pentru a controla si manipula, prin atacuri verbale sau amenintari emotionale, persoana agresata cu scopul de a obtine beneficii sau pentru simpla placere a agresorului.

Cum recunosti violenta psihologica?

Agresorii recurg la impunerea vointei sau controlului, provocarea de stari de tensiune si suferinta psihica in orice mod si prin orice mijloc.

Amenintarea verbala, santajul, manipularea, invinovatirea, intimidarea, refuzul de a coopera si a face pe plac victimei, ridiculizarea in public, criticarea si umilirea victimei, violenta manifestata asupra obiectelor sau animalelor, supraincarcarea cu responsabilitati, afisare ostentativa a armelor, neglijare,  sau, dimpotriva, controlul vietii personale, acte de gelozie, urmarire, supraveghere a locuintei, locului de munca sau a altor locuri frecventate de victima, apeluri telefonice frecvente, la ore nepotrivite menite sa creeze temere, constrangerile de orice fel, sunt doar cateva dintre manifestarile violentei psihologice.

Manifestarile violentei psihologice pot varia de la ignoranta completa, la ostilitate exprimata vadit, pana la grija excesiva, menita sa ingradeasca unele activitati ale victimei. In majoritatea cazurilor, victima se invinovateste si neaga abuzul psihologic, fiind frecvent manipulata si amenintata cu despartirea, iar acest lucru o face sa ramana in relatii toxice din care cu greu poate iesi fara ajutor specializat.

Violenta psihologica se poate manifesta atat in cadrul unui cuplu, sau in familie, cat si la serviciu, la scoala, dar si in alte contexte sociale, atat la adulti, cat si la copii.

De regula asociata cu o actiune, violenta psihologica se poate manifesta si prin lista de actiune in unele situatii, de pilda, ignorarea deciziilor persoanei abuzate.

Nu in ultimul rand, desi violenta psihologica este manifestata la nivel mental, exista totusi o serie de manifestari fizice pe care persoana agresata le poate resimti, printre acestea se numara simptome fizice precum: dureri musculare, oboseala, dureri de cap, probleme la nivelul sistemului digestiv.

Victimele violentei psihologice

Persoanele proaspat casatorite, somere sau cu probleme financiare, ori care isi schimba des domiciliul sau jobul, femeile tinere si copiii sunt principalele victime ale violentei psihologice.

In majoritatea cazurilor, persoana abuzata nu este constienta de acest lucru, iar cand realizeaza, este deja prea tarziu: are o stima de sine scazuta, se confrunta cu probleme de identitate si ajunge sa depinda emotional de agresor. In acele momente, este indicat ca persoana agresata sa beneficieze de sprijinul familiei si persoanelor apropiate, precum si de ajutorul unui specialist care sa o ajute sa depaseasca aceasta etapa.

Simptome ale violentei psihologice

Victimele abuzului emotional dezvolta o neincredere in sine, anxietate, au un sentiment de culpabilitate, se confrunta cu frica de abandon si sunt predispune la a adezvolta diferite boli.

Acestea prezinta un interes scazut fata de ceea ce se petrece in jurul lor, se izoleaza, evita contactul cu alti oameni, manifesta un comportament defensiv, inregistreaza performante scazute la scoala sau la serviciu, se confrunta cu depresie sau anxietate, tulburari ale somnului, consumul de droguri si alcool, incep sa aiba reactii exacerbate de teama, manie ori manifesta tendinte de autodistrugere si chiar suicid.

Violenta verbala

Alaturi de violenta fizica si cea psihologica, agresorii recurg si la violenta verbala, prin folosirea unui ton agresiv ori batjocor, brutal, cu insulte, intimidari, amenintari, cuvinte si expresii degradante si umilitoare.

Poate mai putin remarcate si combatute in spatiul public sunt tipurile de violenta spirituala, sexuala ori economica, ce aduc un disconfort victimei, izoland-o daca nu se conformeaza unor comportamente considerate de agresor dezirabile.

Indiferent de tipul de violenta la care este supusa victima, pentru depasirea situatiei, se recomanda inlaturarea factorilor de stres care cauzeaza abuzurile si terapia cu un specialist.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Accesează-ne pe FacebookSusține sănătatea mentală!

Fă parte din comunitatea MAZE - Psychology!
Alături de MAZE ești la curent cu ultimele noutăți din psihologie.

Te așteptăm!

Scroll to Top