Cuprins
Atrofia cerebrala presupune pierderea unor conexiuni intre celulele existente in creier sau chiar a celulelor in intregime. Odata pierdute, oamenii dezvolta leziuni cerebrale specifice si se confrunta cu anumite forme de deficit cognitiv.
O mare parte dintre cazurile de atrofie cerebrala sunt asociate cu varsta, fiind un rezultat al procesului de imbatranire, dar exista si alte cauze care duc la aparitia ei. Imbatranirea este un proces natural care vine la pachet cu o serie de schimbari la nivelul corpului, atat in exterior, cat si in interior. Cum ‘’imbatraneste’’ totusi creierul unui om?
Atunci cand nu exista afectiuni medicale care sa justifice atrofierea cerebrala a pacientului, medicul pune sub lupa varsta acestuia. Procesul este unul complex si de durata, astfel ca trebuie analizat din mai multe puncte de vedere.
1. Atrofierea creierului sub examen cerebral
Observata pe imaginile obtinute prin tomografie (CT) sau RMN cerebral, atrofia cerebrala se vede ca o scadere a volumului cerebral. In prezent nu exista un instrument standardizat prin care sa fie cuantificata, fiind interpretata de catre medic pe baza experientei sale.
1.1. Cum arata un creier atrofiat?
Un creier atrofiat este un creier in proces de degradare, un creier care este mereu cu un pas mai aproape de distrugere. Fata de un creier sanatos, creierul atrofiat este mai mic. Alterarea creierului in cazul atrofiei este una dobandita, spre deosebire de cazurile in care creierul s-a oprit din dezvoltare, fara sa ajunga la dimensiunile normale. Pacientii au avut un creier dezvoltat care functiona la capacitate optima, dar care a inceput sa se distruga pe parcurs.
1.2. Ce inseamna un creier atrofiat?
In functie de rezultatul examinarii radiologice, pacientului i se vorbeste despre atrofie generalizata, care afecteaza intregul creier sau atrofie focala, care apare doar intr-o anumita regiune cerebrala distincta. Atrofia generalizata este de obicei strans legata de bolile neurodegenerative, boli care afecteaza in principal neuronii creierului uman, facandu-i sa se deterioreze in timp. Tot ele cauzeaza probleme de deplasare sau functionare mentala, numite demente.
2. Atrofierea cerebrala explicata de medic
Specialistii afirma ca la nivel de populatie atrofia este una dintre cele mai des intalnite afectiuni neurologice. In ochii medicilor, atrofia cerebrala are un istoric, cauze, simptome si variante de tratament. Este important ca medicul sa cunoasca momentul zero al bolii pentru a putea stabili un diagnostic cat mai corect.
2.1. Simptomele creierului atrofiat
Atrofia cerebrala afecteaza zone diverse, iar in cazuri mai grave intregul creier. Fiecare zona este responsabila pentru diferite functii cognitive, astfel ca simptomele difera de la o zona la alta. Conform medicilor, atrofia poate provoca:
- Afazie – persoana cu atrofie cerebrala intampina dificultati in comunicare. Ea poate experimenta probleme in exprimarea verbala si in scris, dar si dificutati de intelegere a limbajului. In unele cazuri pot fi combinate;
- Dementa se traduce prin pierderea memoriei, dificultate in gandire, pierderea coordonarii si greutate in miscare (boala Alzheimer este cea mai des intalnita);
- Crize convulsive – activitatea electrica a creierului este afectata, provocand miscari necontrolate, repetitive, care duc la convulsii si pierderea cunostintei in situatiile avansate.
Simptomele pot fi mai usoare sau mai grave in functie de regiunile cerebrale afectate. Unele simptome, precum dementa, nu sunt considerate a fi o consecinta naturala a imbatranirii de catre specialisti.
2.2. Cauzele atrofierii creierului
Este important de retinut ca desi atrofia este asociata de obicei cu conditii patologice, ele nu sunt intotdeauna vinovatul principal. Imbatranirea in sine presupune reducerea conexiunilor cerebrale si doar un examen neuropsihologic poate face diferenta intre atrofia patologica si cea benigna, cauzata de imbatranire.
In prezent, exista un numar mare de afectiuni patologice care pot duce la atrofie cerebrala, printre care se numara Virusul HIV, Encefalita, boala Alzheimer sau deficitul de vitamina B12. Leziunile, epilepsia sau accidentele vasculare pot fi de asemenea cauze care sa duca la atrofie cerebrala.
2.3. Tratamente recomandate pentru atrofierea creierului
In functie de cauza, localizare si gradul de avansare al atrofiei, medicii recomanda un anumit tratament, care vizeaza tratarea cauzei, mai exact a traumatismului care a provocat-o. In cazul infectiilor se poate actiona prin administrare de medicamente, iar in cazul altor probleme, cum ar fi leziunile, se recomanda de obicei psihoterapie, logopedie sau consiliere. Acolo unde este necesar, se face o combinatie intre cele doua.
In cazul imbatranirii, unde nu exista un tratament care sa o combata, se pune accent pe gestionarea simptomelor, la fel ca in cazul oricaror alte afectiuni pentru care nu exista tratament.
3. Atrofierea creierului odata cu varsta – De ce se atrofiaza creierul in timp?
De-a lungul vietii, creierul sufera modificari care se resimt la nivel de structura si functii. Un adult pierde in mod normal aproximativ 100.000 de neuroni zilnic, iar odata cu inaintarea in varsta se constata o scadere in volum, care ajunge sa fie in jurul varstei de 60 ani, intre 7 si 9% din total. Problema nu sta insa in pierderea neuronilor, ci in atrofia lor.
3.1. Atrofierea creierului la tineri
Stilul de viata plin de stres, insomnii si depresii, duce la o imbatranire prematura a creierului. Specialistii spun ca este ingrijorator faptul ca tinerii ajung sa se prezinte la medic cu un creier mult imbatranit fata de un creier specific varstei lor. Motivul, spun ei, este managementul prost al stresului. Se recomanda efectuarea unui test specific, in urma caruia sa se prescrie un tratament. Un specialist poate fi de mare ajutor. Netratate, problemele avanseaza intre 12 si 15% anual.
3.2. Atrofierea creierului la batrani
In urma atrofierii creierului, batranii sufera modificari clinice si de personalitate printre care se numara scaderea capacitatii de retinere a informatiilor si a vitezei de procesare. Dupa varsta de 65 de ani majoritatea se confrunta cu un declin intelectual si pot deveni iritabili, inchisi in sine, uneori apatici. Vor sa traiasca in mediul lor, nemaifiind deschisi la schimbari si au probleme de adaptare.
In concluzie, imbatranirea este un proces ireversibil prin care trecem cu totii si care ne ia putin cate putin din capacitati cu fiecare zi care trece. Inca un motiv pentru care trebuie sa te bucuri de viata in fiecare zi!
Sursa foto: ShutterStock.com, Pixabay.com
Care este diferența între atrofia cerebrala și cea corticala? E vorba de diabetic de 13 ani bolnav
Bună ziua! Când este vorba de atrofie cerebrală de obicei este implicat întregul creier (materia albă și cenușie). În atrofia corticală este implicat doar stratul extern al creierului, cel de culoare cenușie (scoarța cerebrală), care este asociată cu procese complexe precum conștiința, gândirea, emoțiile, raționamentul, limbajul și memoria. De multe ori aceste două sintagme (atrofia cerebrală și atrofia corticală) sunt interconectate, însemnând practic același lucru, o atrofiere (micșorare) a creierului. Din păcate, în diabetul zaharat de tip 2 este afectat și creierul pe termen lung, ceea ce poate duce la un declin cognitiv.
Atofie cerebrala /atrofie corticala de ce este acelasi lucru?Una e scoarta cerebrala si alta e materia alba si cenusie.Am diabet tip 2 si pe un CT scrie atrofie cerebrala care practic nu inseamna atrofie corticala ce se poate asocia cu dementa
Răspunsul nostru a fost unul generic la o întrebare generică. Pentru mai multe detalii/lămuriri și pentru interpretarea CT-ului, puteți apela la medicul dumneavoastră neurolog/diabetolog.
Va rog sa imi spuneti ce reprezinta ATROFIA CORTICALA SI CEREBELOASA DIFUZA. Diagnostic rezultat in urna efectarii unui RMN. MULTUMESC MULT. Am 74 de ani am fost operat de cancer la colon si am facut radioterapie si chimioterapie.
Atrofia cerebrală este pierderea celulelor creierului, numite neuroni, și a conectorilor lor electrochimici, numiți sinapse. Această pierdere de celule are ca rezultat contracția creierului și, în funcție de sursa și amploarea sa, scăderea capacității cognitive. Atrofia cerebrală apare în mod natural la toți oamenii odată cu vârsta sau poate fi accelerată în contextul unor patologii. Multă sănătate vă dorim și este foarte de apreciat că ați avut tăria de a trece printr-o boală severă și un tratament extensiv!
In urma CT pt tatal meu care are varsta de 84 de ani concluzia a fost urmatoarea: leziuni lacunare sechelare periventricular bilateral, atrofie cerebrala. Va rog sa imi spuneti ce inseamna si daca se incadreaza in obtinerea unei indemnizatii de handicap? Multumesc
Bună ziua, Carmen. Leziunile lacunare cerebrale cel mai probabil s-au dezvoltat în urma unor accidente vasculare cerebrale de dimensiuni mici. Atrofia cerebrală reprezintă pierderea țesutului cerebral. Ambele pot avea implicații neurologice, în funcție de severitatea fiecăreia. Nu cunoaștem starea de sănătate fizică și psihică a tatălui dumneavoastră ca să ne pronunțăm în vederea obținerii unei indemnizații. Trebuie să fie consultat de o echipă de medici speșialiști, de psiholog și obținut un referat medical în vederea întocmirii dosarului pentru eliberarea certificatului de încadrare în grad de handicap adulți. Pagina Consiliului Județean de care aparțineți ar trebui să aibă toate informațiile necesare.
Bună ziua. În urma unui RMN cerebral, am fost diagnosticat cu leziuni ischemice milimetrice vechi, cu atrofie cerebrală și cerebeloasă. Am făcut acest RMN din cauza faptului că am avut (și am, în continuare) dureri constante de cap, destul de intensi, plus presiune intracraniană. menționez că am 75 de ani și am și alte afecțiuni (colon iritabil, gastrită antrală congestivă, hernie hiatală, spondiloză cervicală și lombară, radiculopatie. Mă îngrijorează că durerile de cap și presiunea persistă. oare cauza să fie starea creierului sau afecțiunile gastrointestinale? Mulțumesc pentru etenție.
Bună ziua, domnul Mureșanu! Noi vă sfătuim să mergeți cu investigațiile (RMN – cel mai important, dar și cu restul) la un neurolog. Astfel, având întregul tablou medical al dumneavoastră, va putea să vă informeze mult mai bine în legătură cu durerile și presiunea craniană pe care le simțiți. Vă dorim multă sănătate! – Dr. Dan Sabău-Tătar