Posesivitatea: Cum poate fi recunoscuta si cum se manifesta in relatiile cu cei din jur

Este usor sa detectezi o persoana posesiva atunci cand recurge la constrangere, dar daca aceasta foloseste tehnici de manipulare mai complexe, lucrurile se complica. Uneori, controlul poate fi foarte subtil si se ascunde in spatele unei glume, al unui sugestii, al unui sfat sau chiar a unei cereri de ajutor. Drept urmare, un comportament de acest gen poate fi ca o sabie cu doua taisuri. Deci, cum poti opri tiparele posesive din relatia ta?

1. Ce determina o persoana sa fie posesiva

Exista diverse motive pentru care unii oameni doresc sa-i controleze pe cei din jur. Un individ posesiv poate incerca sa-i domine pe ceilalti prin manipulare, constrangere sau amenintari si intimidare sau poate dori sa aiba control asupra persoanelor apropiate, cum ar fi partenerul sau membrii familiei. Unele cauze potentiale ale comportamentului posesiv pot fi:

• ​​Stima de sine scazuta
• Experiente traumatice din trecut
• Nevoia de a fi mereu in control
• Nevoia de a se simti superiori 
• Tulburari de personalitate

Intelegerea posesivitatii intr-o relatie poate fi dificila. Cu toate acestea, exista modalitati de a rezolva situatia, mai ales daca se intelege sursa acestui comportament. Iata cateva dintre particularitatile care determina o persoana sa fie posesiva:

• Se tem ca partenerii lor ii vor parasi. Acest lucru creeaza sentimente de frica, furie si tristete;
• Posesivitatea provine adesea si din nesigurante legate de tiparele de atasament. Persoanele cu un stil de atasament anxios tind sa aiba o viziune negativa asupra lor si o viziune pozitiva asupra celorlalti. Isi fac griji ca partenerii lor nu pot avea incredere in ei si au o teama cronica pentru respingere;
• Persoanele care simt nevoia de a controla pot fi si borderline (BPD), mai ales daca prezinta posesivitate extrema, intr-un efort de a evita abandonul perceput.

2. Posesivitatea in cuplu

Personalitatile care controleaza sunt cele care au nevoie ca oamenii din jurul lor sa se comporte intr-un anumit mod. Ei nu respecta individualitatea si barierele psihologice stabilite la nivel social, deoarece considera ca exista un singur mod corect de a face lucrurile.

2.1. Cum sa recunosti posesivitatea in relatie

Un studiu care a investigat influenta genetica asupra posesivitatii in relatiile heterosexuale a demonstrat ca sursa geloziei este, de cele mai multe ori, de origine genetica si se manifesta diferit in functie de sex. Astfel ca, un anumit grad de posesivitate este normal, mai ales atunci cand esti intr-o relatie romantica. La urma urmei, este o dorinta umana sa detii acel sentiment de „apartenenta”. Insa, daca este dusa prea departe, posesivitatea poate deveni o problema serioasa care duce la alte probleme de relatie. Printre acestea se numara gelozia, abuzul, paranoia sau hartuirea.

Este necesar, asadar, sa se faca distinctia intre iubire si posesie, pentru ca in dragoste exista incredere, dorinta de a impartasi si confort pentru fiecare individ care formeaza cuplul. In posesivitate, in schimb, egoismul si neincrederea pot lua din libertatea sau linistea celeilalte parti implicate. Pe scurt, este o relatie care duce la autosabotare. 

Primul pas este sa intelegi de ce posesivul alege sa se angajeze in controlul acestui comportament, iar al doilea este de a face fata sentimentelor subiacente care conduc catre o dinamica inegala cu cei din jur. 

Iata ce trasaturi pot fi regasite in cazul persoanelor posesive:

• Gandire dihotomica. Cunoscuta si ca gandirea in alb si negru, dihotomia se caracterizeaza prin perspective impartite intre bine si rau si nimic la mijloc. Drept urmare, persoanele care gandesc astfel judeca si critica dur tot ce nu corespunde viziunii lor asupra lumii.
• Rigiditate in idei. Din cauza gandirii dihotomice, oamenii care controleaza nu accepta faptul ca ceilalti pot avea opinii si moduri diferite de a face lucrurile. De cele mai multe ori, aceste persoane au o perspectiva limitata, profund egocentrica, care ii impiedica sa vada situatiile dintr-un unghi diferit. 
• Reguli inflexibile. Personalitatile care controleaza au de obicei multe reguli, care dau sens si ordine lumii lor, ceea ce le transmite un sentiment de securitate. Desi acest comportament poate fi considerat normal pana la un anumit punct, problema este ca persoana posesiva se asteapta ca si ceilalti din jur sa respecte aceste reguli si sa devina o prioritate in relatia lor.
• Inteligenta emotionala scazuta. Oamenii posesivi nu si-au dezvoltat inteligenta emotionala suficient incat sa poate sa fie flexibili in relatii. Drept urmare, atunci cand nu primesc ceea ce doresc, tind sa se supere sau sa manifeste un comportament plin de frustrare. De cele mai multe ori, isi exprima acele emotii fara perdea, recriminand si invinovatind pe celalalt pentru sentimentele lor.
• Pretind ca „citesc minti”. Cei care vor sa controleze cred ca pot cunoaste esenta celuilalt mai bine decat persoana in sine si ca pot lua cele mai bune decizii, desi nu detin empatia necesara pentru a se pune in locul persoanei respective. De fapt, posesivii sunt obisnuiti ca atunci cand cineva incearca sa isi exprime ideile sau sentimentele, sa intrerupa conversatia pentru a explica care este problema „reala” si pentru a oferi „singura” solutie.
• Nu sunt constiente de acest comportament. Poate ca unul dintre cele mai interesante detalii ale personalitatii posesive este ca individul in cauza nu este de obicei constient de cat de mult control incearca sa exercite asupra celorlalti. Intrucat aceasta persoana nu accepta faptul ca lucrurile pot fi vazute si din alte perspective, nu concepe disidenta si, prin urmare, nu considera ca este posesiva, ci doar indruma pe calea cea buna.

2.2. Cum sa te comporti cu un partener posesiv

Daca recunosti semne de posesivitate in partener, ar trebui sa intelegi ca nu tu esti sursa comportamentului deviant. Dorina de control a partenerului se refera la problemele lor interne, indiferent daca este vorba de nesiguranta, anxietate sau o posibila tulburare de personalitate. 

Mai mult, cand partenerul sau partenera solicita sau incearca sa te controleze, empatia te poate ajuta sa vezi lucrurile din perspectiva celuilalt si sa intelegi sursa posesivitatii, dar nu este indicat sa utilizezi aceasta tehnica pentru a scuza un comportament lipsit de respect. Daca posesivitatea lor nu se manifesta prin abuz fizic sau psihic, acest lucru poate fi suficient pentru a-i linisti cu privire la stabilitatea relatiei.

Insa, daca o atitudine calma si intelegatoare nu ii ajuta sa isi inteleaga comportamentul posesiv, consilierea psihologica poate fi urmatorul pas. Acest lucru ii poate ajuta cu probleme din trecutul lor. Mai mult, amandoi puteti beneficia de terapie de cuplu.

Pe de alta parte, daca tu esti partenerul posesiv in relatie, iata cateva lucruri pe care le poti integra in comportamentul tau pentru a face fata propriilor frici si temeri: 

• Evita hartuirea, urmarirea sau situatiile care duc la suspiciuni nejustificate
• Vorbeste calm cu partenerul tau despre sentimentele tale
• Mentine relatii de prietenie si cu alte persoane decat partenerul
• Cauta ajutorul unui terapeut pentru a trata sentimentele de nesiguranta

3. Posesivitatea in cazul “sindromului iubirii obsesive”

„Sindromul iubirii obsesive” se refera la o tulburare in care cel afectat devine obsedat de o persoana de care crede ca este indragostit. Aceasta afectiune se manifesta printr-un sentiment de iubire obsesiv si dorinta de a avea control asupra lor, ca si cum ar fi o posesie. 

3.1. Cum se manifesta  “sindromului iubirii obsesive”

Desi nu exista o clasificare medicala sau psihologica separata pentru “iubirea obsesiva”, ​​aceasta poate insoti adesea alte tipuri de tulburari de personalitate. Un tratament adecvat diagnosticului poate ajuta la scaderea simptomelor, prevenind in acelasi timp si complicatiile in relatii.

Printre cele mai comune caracteristici ale acestei tulburari sunt:

•  o atractie coplesitoare pentru o anumita persoana 

• ganduri obsesive despre persoana in cauza
• nevoia de a o “proteja” intr-un mod compulsiv
• gelozie extrema atunci cand persoana respectiva interactioneaza cu alte persoane 
• stima de sine scazuta

Nu exista o singura cauza care sa provoace aceasta tulburare. In schimb, poate fi legata de alte tipuri de tulburari de comportament, cum ar fi: 

• Tulburari de atasament. Acest grup de afectiuni comportamentale se refera la persoanele care au probleme de atasament emotional, cum ar fi lipsa de empatie sau obsesia fata de o alta persoana si se dezvolta in timpul copilariei, din experiente negative cu parintii sau alti ingrijitori adulti. Tipurile de tulburari de atasament includ tulburarea de angajament social dezinhibat (DSED) si tulburarea de atasament reactiv (RAD).
• Tulburare de personalitate borderline. Aceasta afectiune se caracterizeaza printr-o distorsionare a imaginii de sine, cuplata cu schimbari severe de dispozitie. Pacientii cu borderline pot experimenta sentimente contradictorii si treceri bruste intre dragostea extrema si dispret pentru o anumita persoana. 
• Erotomania este o intersectie intre tulburarile amoroase delirante si obsesive. Acest lucru poate duce la hartuirea celeilalte persoane, cum ar fi urmarirea acasa sau la locul de munca. 

Tulburare obsesiv-compulsiva, sau TOC, este o combinatie de ganduri obsesive si obiceiuri compulsive, care pot afecta viata de zi cu zi. Oamenii care sufera de afectiuni caracteristice acestei tulburari au ganduri, idei sau senzatii recurente, nedorite (obsesii) care ii fac sa se simta determinati sa faca ceva repetitiv (compulsii).

3.2. Ce inseamna a fi posesiv in cazul tulburarii de personalitate borderline

Tulburarea de personalitate borderline (BPD) este o afectiune psihologica caracterizata printr-un model de impulsivitate si instabilitate a dispozitiei. BPD este asociat cu tentativele suicidale, impreuna cu temerile excesive de abandon. In timp ce BPD si tulburarea bipolara prezinta simptome care pot parea similare, exista anumite caracteristici care le disting pe cele doua. Pacientii cu borderline demonstreaza schimbari de dispozitie tranzitorii care apar ca raspuns la factorii de stres interpersonali, in timp ce tulburarea bipolara este asociata cu modificari sustinute ale dispozitiei.

Comportamentul persoanelor cu BPD este deseori interpretat ca manipulare emotionala. Intr-adevar, atunci cand esti intr-o relatie cu o persoana borderline, nu stii niciodata ce ar putea sa ii declanseze starile deviante. Dar, odata ce intelegi nevoia de posesivitate si santaj emotional a celui care are borderline, vei putea descoperi ce determina cu adevarat comportamentul persoanei dragi. Cu alte cuvinte, ceea ce este perceput ca manipulare este, de fapt, o incercare disperata de a face fata fricii coplesitoare de abandon si de respingere, care stau in centrul tulburarii de personalitate borderline.

Individul cu BPD va controla mediul inconjurator prin crearea unei perturbari constante, percepandu-l dintr-o perspectiva dihotomica. Ei tind sa manifeste control asupra mediului lor prin crearea si exacerbarea circumstantelor perturbatoare, influentand astfel pe cei din jur sa se comporte intr-un anumit mod, pentru a reduce reactiile persoanei afectate.

Una dintre cele mai eficiente modalitati de a ajuta o persoana draga cu BPD sa castige controlul asupra comportamentului lor este sa se stabileasca si sa se impuna limite sanatoase. Cand ambele parti respecta limitele, veti putea sa va construiti un sentiment de incredere si respect intre voi – ingrediente cheie pentru orice relatie semnificativa. Daca nu reactionezi constructiv in fata furiei sau abuzului persoanei cu BPD, nu vei face altceva decat sa intaresti comportamentul negativ, iar ciclul va continua. 

Majoritatea psihoterapiilor pentru borderline includ strategii de abordare a problemelor in gandire care sunt caracteristice acestei tulburari. De exemplu, in terapia dialectica de grup a comportamentului (DBT), pacientii sunt ghidati catre abilitati care ii pot ajuta sa puna capat aparitiei episoadelor disociative. Pacientii invata, astfel, originile modurilor lor de gandire. Pentru a recunoaste si schimba tiparele de gandire dezadaptative, persoanele cu tulburare borderline, care provin din medii ce promoveaza modele de gandire dihotomice, pot lucra si in privat cu un terapeut. 

Prin definitie, posesivitatea este dorinta excesiva de a controla, de a domina, sau de a poseda mai mult decat trebuie sau merita cineva. Persoanele care pot fi caracterizate ca fiind posesive cel mai probabil sufera de alte tulburari de personalitate care determina un astfel de comportament. Drept urmare, daca partenerul de cuplu sufera de una dintre aceste tulburari, cel mai indicat ar fi sa tratezi situatia cu calm, sa setezi limite sanatoase si sa incerci sa intelegi caracteristicile afectiunii, precum si sursa emotiilor negative.

Surse foto: Shutterstock.com, Pexels.com.