Cuprins
25 noiembrie este Ziua Internationala Impotriva Violentei Domestice, o zi neagra pentru toate victimele violentei domestice care apar sau nu in statisticile autoritatilor. Insa ce este si cum te protejezi de violenta domestica?
Alaturi de violenta psihologica si violenta verbala, violenta fizica este una dintre cele mai raspandite tipuri de violenta care se manifesta in relatia de cuplu si in camin. Femeile sunt principalele victime ale acestui tip de violenta si in multe cazuri copiii sunt motivul principal care le determina sa ramana in aceste relatii toxice.
Insa un mediu plin de insecuritate poate dauna victimelor si produce efecte pe termen lung pe toate planurile: fizic, emotional, cognitiv. De aceea este important ca victimele violentei domestice sa cunoasca pasii prin care se pot proteja pe ele si pe cei dragi impotriva unui abuz/act de violenta domestica.
Bataia e rupta din rai?!
Intr-o cultura in care „bataia e rupta din rai”, din nefericire, Romania ocupa un loc fruntas in statisticile europene in ceea ce priveste violenta domestica. Insa acest proverb este inteles eronat, „bataia e rupta din rai” inseamna, de fapt, ca bataia nu face parte din rai, a fost alungata din rai, si nu invers, cum invoca unii agresori.
Ma batea in fiecare seara. Cu pumnii, picioarele, imi urla jigniri, ma scuipa. Spargea mobila din casa. Tipam cand nu mai puteam de durere si atunci ma lovea si mai tare. Avem vanatai si cand erau mai mari nu ma lasa sa ies din casa. De cand ne-am casatorit a inceput bataia. Si cand era treaz, si cand era beat. Ma batea pentru ca asa voia, asa intelegea ca e barbat si asa vedea la altii din juru lui, „barbati adevarati”. Tot blocul stie ce se intampla. In 43 de ani nu a sunat nimeni la politie. Nu a venit politia o singura data macar. De la pumnii in cap si lovit de pereti si de la neputinta, am ramas cu un tremurat al corpului. Mi-e frica sa vorbesc cu vecini. In sinea mea, mi se pare ca toti rad de situatie si ca accepta ca femeile sa fie batute de soti. Si de la alte apartamente se aud tipete, bufnituri. Acum 20 de ani a batut-o pe fata cea mica. Atat de rau de a facut o criza. S-a revoltat. Au dus-o la spitalul 9, i-au dat pastile. Doua zile mai tarziu s-a aruncat de la balcon. Avea 21 de ani. N-a mai suportat. Era suparata pe oameni, pe viata, pe iadul prin care treci ca femeie. Eu nu am unde sa plec, m-ar cauta si m-ar omori. Si asa, ma omoara incet, in fiecare zi. As spune fetitelor si femeilor sa nu accepte nici macar o palma, nici macar o jignire. Sa ceara respect.
Victima violentei domestice
Ce este violenta fizica?
Dintre toate tipurile de violenta, violenta fizica este cea mai vizibila si apare atunci cand agresorul provoaca vatamarea corporala ori degradarea sanatatii victimei. Violenta domestica apare in toate mediile sociale, indiferent de statutul social, nivelul de educatie sau profesie, iar pentru a o descuraja este necesara asigurarea suportului victimelor, asigurarea cadrului legislativ propice care sa usureze denuntul si refugiul victimelor, precum si educarea populatiei pentru a fi intoleranta la astfel de tipuri de manifestari.
Din punct de vedere juridic, violenta reprezinta violarea drepturilor omului: dreptul la viata, la securitate, la demnitate si la integritatea fizica si mentala. Desi violenta domestica reprezinta o incalcare flagranta a drepturilor omului, ea continua sa fie raspandita in familiile romanesti.
Violenta fizica se poate manifesta prin: lovire, imbancire sau impingere, trantire, lovituri cu pumnul, palma sau piciorul, rasuciri ale mainilor, tragere de par, provocarea de vanatai, intepare, taiere, ardere, strangulare, muscare, izbirea de pereti, mobila sau alte obiecte, desfigurarea in orice forma si de orice intensitate, inclusiv rezultatul unor accidente prin otravire, intoxicare, folosirea obiectelor contondente, supunerea la eforturi fizice epuizante sau la activitati cu grad mare de risc pentru viata sau sanatate si integritate corporala a victimei.
Asadar e lesne de inteles de ce victima alege uneori sa sufere in tacere.
Pandemia a accentuat violenta domestica
Adesea, actele de violenta domestice apar in familii in care unui sau mai multi membri ai familiei consuma alcool sau droguri.
Insa in perioada pandemiei si lockdown-ului numarul cazurilor de violenta domestica a crescut. Pentru multe victime ale violentei domestice locuinta a devenit o inchisoare din care nu puteau pleca. Sederea timp indelungat cu agresorul fara contact cu lumea exterioara a acutizat actele de violenta domestica in randul populatiei, insa, desi cunoscute, aceste acte de violenta nu sunt denuntate.
Violenta domestica este in realitate larg raspandita si putine din victimele care sufera acest abuz reclama agresorul la politie si autoritatilor abilitate. Principalele cauze sunt:
- trauma si atacurile de panica – care fac victimele neincrezatoare in fortele proprii
- dependenta financiara de agresor – le determina sa ramana in caminul conjugal
- dependenta emotionala de agresor – in unele cazuri, victimele devin dependente emotional de agresor resimtind o neputinta – din cauza actelor de violenta fizica si verbala care le fac sa se considere neputincioase. Adesea, amenintarile si santajul emotional pot crea dezechilibre emotionale din care cu greu victima poate iesi fara suport de specialitate
- promisiunile ca fapta nu se va repeta – acestea au adesea loc dupa ce agresorul este „treaz”, daca vorbim despre consumul de alcool/droguri. Victima se poate increde in aceste promisiuni mai ales la inceputul actelor de violenta domestica, insa trebuia luate masuri cat mai rapid, pana nu devine prea tarziu
- dorinta de a mentine familia intreaga, de cele mai multe ori pentru copii – cutumele sociale au un rol important: femeia divortata este inca privita de societate cu judecata, mai ales daca sunt implicati copii. „M-am sacrificat pentru copii” este o replica des folosita in cazul victimelor violentei domestice, insa linistea este mai importanta pentru dezvoltarea armonioasa a copiilor
- stigmatul si rusinea de a accepta ca se afla intr-o astfel de situatie (poate in ciuda statutului social etc) – adesea victimele se simt stanjenite, rusinate, mai ales daca vorbim despre femei al caror aspect fizic este afectat. Acestea aleg sa ascunda evidentele actelor de violenta fizica si chiar agresorii le obliga sa ascunda urmele – mascandu-le prin vestimentatie sau renuntand sa mearga la serviciu
- frica de agresor – ca lucrurile vor deveni mai dificile dupa denunt / ca vor fi urmarite, o frica de multe ori justificata de atitudinea agresorului. De aceea, e important ca decizia victimei de a se proteja si a iesi dintr-o relatie toxica trebuie sa fie ferma si sa mearga pana la capat cu planul de a se proteja pe sine si pe cei dragi
- iertarea faptelor agresorului conduce la agravarea situatiei pe termen lung, de aceea masurile trebuie luate inca de la primele manifestări violente pentru a evita situatii grave.
Din nefericire, exista mentalitatea ca victimele sunt „ele vinovate cu ceva”, „ca-si merita soarta”, „ca femeia trebuie batuta din cand in cand” etc. Toate aceste mentalitati descurajeaza victimele sa gaseasca o rezolvare si sa ceara ajutor. Multe dintre povesti se sfarsesc tragic, lasand in urma familii dezbinate si copii marcati emotional puternic.
Ce trebuie sa faci daca esti victima violentei domestice?
Exista numeroase ONG-uri care ofera consiliere psihologica, sociala si juridica, centre de zi si chiar adapost social pentru victimele violentei domestice, precum si o linie telefonica a autoritatilor dedicata – de denunt si ajutor. In functie de gravitate si conditiile specifice ale situatiei, poti lua urmatoarele masuri:
- Primul lucru este sa te pui in siguranta printr-un apel la politie, sunand la 112, familie sau prieteni pentru a cere sprijin si refugiu
- Sa faci o plangere la politie pentru a obtine ordin de restrictie si protectie fata de agresor
- Sa contactezi un avocat care sa te informeze despre pasii pe care trebuie sa-i urmezi din punct de vedere legal pentru a fi in siguranta
- Sa mergi la Institutul de Medicina Legala pentru a obtine un certificat medico-legal util in instanta impotriva agresorului
- Sa iei legatura cu un psiholog sau o asociatie care ofera sprijin victimelor.
Suportul celor apropiati este important
ONG-uri, familie, prieteni si cunoscuti, autoritati si specialisti pot ajuta victimele violentei domestice. In multe cazuri, desi apropiatii cunosc situatia victimei, nu actioneaza fie pentru ca se tem sa nu agraveze situatia victimei, fie pentru ca nu cunosc posibilitatile si masurile legale. Tacerea sau lipsa de actiune inseamna complicitate la abuzul domestic.
Cum ajuti o victima a violentei domestice?
Asadar, daca un apropiat se afla in aceasta situatie:
- nu o judeca si vorbeste cu el/ea despre acest subiect intr-un moment potrivit, intr-un cadru sigur, departe de agresor, pe un ton cald
- indreapta discutia catre solutie, si mai putin catre problema
- incepe discutia cu intrebari deschise „cum as putea sa te ajut”, de exemplu, pentru a deschide dialogul, fara a-l inhiba
- exprima-ti ingrijorarea si disponibilitatea de a-l/o sustine (emotional, financiar, oferindu-i adapost pentru o perioada, sau oricum ai putea sa-l ajuti), pentru a putea trece peste aceasta situatie
- acorda-i sprijin in momentul in care decide sa paraseasca caminul/anunte agresorul, acesta este un moment critic pentru victima si fara suport din partea unui apropiat sau unui profesionist, multe victime pot renunta la idee si pot ramane in camin alaturi de agresor
- informeaza-te si ofera-i informatiile corecte pentru a depasi situatia tensionata si a-si gasi linistea sufleteasca
- daca sunt minori implicati, indruma victima catre Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului
Victimele violentei domestice pot denunta agresorul printr-o linie telefonica gratuita disponobila nonstop – 0800.500.333 si 021.9524 – pusa la dispozitie de Agentia Nationala pentru Egalitate de Sanse intre Femei si Barbati (ANES).
Daca stii o victima a violentei domestice sau daca tu insuti/insati esti victima a violentei domestice, apeleaza la psihologii MAZE CENTER, sunând la 0749 183 354.
Nu esti singur/a!