Ce sunt emoțiile? Cum le gestionăm și care este importanța lor?

Cu toții am întâlnit acest termen de ,,emoție„. Simțim emoții dinainte de a învăța să vorbim. Acestea sunt mereu cu noi și dau o coloratură gândurilor și evenimentelor din viața noastră. Emoțiile și felul în care acestea se manifestă la nivelul expresivității, sunt o modalitate prin care putem transmite mesaje non-verbale, și putem fi înțeleși de oameni din toate culturile lumii. Însă deși par simple de înțeles, ele câteodată pun piedici în obiectivele și activitățile noastre. Mai jos veți regăsi un mic ghid despre emoții pe care parcurgându-l, le  veți putea înțelege mai bine și veți putea gestiona mai eficient afectele negative. 

Ce sunt emoțiile?

Emoțiile sunt trăiri afective pozitive sau negative care apar ca răspuns la evenimentele cu care ne confruntăm de-a lungul vieții. Scopul emoțiilor este acela de a ne sprijini în adaptarea la mediul înconjurător. Emoțiile ne ajută să luăm decizii, să ne mobilizăm și să acționăm în diferite situații de criză și de asemenea, emoțiile ne ajută să îi înțelegem pe cei cu care relaționăm.

De unde vin emoțiile?

Din punct de vedere biologic, apariția emoției este strâns legată de stimularea ariilor din  sistemul nervos și anume creierul şi sistemul nervos central.

S-a ajuns la concluzia că informaţia ajunge întâi la talamus şi apoi aceasta este transmisă în mod simultan către amigdală și cortex cerebral. Amigdala este acea structură a creierului care se ocupă cu reglarea emoțională.

Atunci când informația despre evenimentul activator al emoției este procesată de către amigdala, procesarea acesteia este rapidă ceea ce duce la un răspuns rapid la evenimentul cu care ne confruntăm. De exemplu, dacă mergem pe stradă și auzim un sunet foarte puternic, cel mai probabil vom tresări și vom analiza imediat dacă zgomotul perceput ar putea fi un factor ameninţător pentru noi.

Informația procesată de către cortexul cerebral este mai înceată, ceea ne oferă timp în care noi să evaluăm emoţia dată de eveniment. 

Emoțiile pot fi adaptative (funcționale) și dezadaptative (disfuncționale).

Emoțiile funcționale sunt cele care ne ajută, ne informează despre evenimentele din mediul extern și intern, ne clarifică și ne ghidează în înțelegerea nevoilor și motivațiilor personale. Deși unele emoții sunt considerate că fiind negative, în anumite situații acestea ne pot fi de ajutor. Spre exemplu teama este emoția care ne avertizează că situația în care ne aflăm este una primejdioasă, iar furia este emoția care ne semnalează că limitele noastre sunt încălcate.

Emoțiile disfuncționale sunt cele care ne blochează percepția corectă a mediului, care au un efect negativ asupra comportamentului nostru, care ne îndeamnă spre a lua decizii greșite și care ne împiedică să ne putem detecta corect nevoile.

Cât de important este să identificăm corect emoțiile noastre?

Indentificarea corectă a emoțiilor noastre și a celor ale apropiațiilor ne aduce o serie de beneficii importante:

• Emoțiile corect indentificate ne oferă mesaje despre nevoile noastre. Spre exemplu, te trezești dimineața cu o stare de nervozitate pregătindu-te să mergi la muncă. Această stare, îți poate transmite faptul că jobul tău este unul in care îți sunt încălcate limitele, unde poate ești suprasolicitat și de care în realitate nu ești mulțumit.
• Emoțiile ne ajută să relaționam, să îi înțelegem și chiar să îi ajutăm pe cei din jur.  Nu putem citi  gândurile oamenilor dar putem deduce emoţiile unei persoane fără că ea să spună nimic, prin interpretarea expresiilor faciale. Astfel putem observa când o persoană este tristă și îi putem oferi suport, sau putem observa când cel de lângă noi este nervos și are nevoie de spațiu.
• Trăirile emoționale ne oferă informații despre mediul în care trăim (dacă suntem în pericol, dacă mediul este plăcut, dacă activitatea noastră ne oferă satisfacție).

Cum ne conștientizăm emoțiile?

Emoțiile noastre sunt foarte ușor de conștientizat, dacă cunoaștem modul lor de manifestare atât la nivelul corpului cât și la nivelul expresivității. Mai jos regăsiți descrierea celor 6 emoții valabile în toate culturile lumii.

Furia ca emoție

Furia este o emoție puternică, ce ne face să acționăm impulsiv sau agresiv. Furia apare atunci când limitele noastre sunt încălcate.

La nivelul corpului furia se manifestă prin puls crescut, stare de agitație și iritabilitate crescută, tonul vocii devine mai ferm și mai ridicat. În unele cazuri, în accesele de furie apare un tremur vizibil la nivelul membrelor.

La nivelul expresivității, furia se manifestă prin încruntare și un chip încordat. Uneori ni se poate înroși chipul atunci când suntem furioși.

Tristețea ca emoție

Tristesţea este o emoție care apare atunci când ne confruntăm cu evenimente negative. În general evenimentele legate de pierdere ne provoacă tristețe (pierderea unei persoane apropiate, a unui obiect, a unui loc de muncă, a unei relații).

La nivelul fiziologic, tristețea se manifestă prin oboseală psihică și fizică, neliniște, sentimentul de gol interior, câteodată apare și somatizarea – prin  presiune la nivelul pieptului sau al abdomenului.

O persoană tristă poate fi observată ușor, prin expresivitatea feţei. Colțul buzelor sunt îndreptate în jos, iar colțurile interne ale sprâncenelor sunt ridicate în sus.

Surprinderea ca emoție

Surpinderea este o emoție care apare în urma unui eveniment pozitiv sau a unui eveniment negativ.

La nivelul organismului, surprinderea se manifestă prin creștere a pulsului, sentimentul intens de gol în stomac, tresărire. Dacă factorul declanșator a fost unul negativ, corpul intra într-o stare de alertă și se pregătește să gestioneze evenimentul negativ.

La nivel fizionomic suprinderea poate fi recunoscută prin deschiderea mai proeminentă a ochilor, gură deschisă larg și sprâncenele ridicate.

Frica sau teama ca emoție

Frica este emoția cauzată de un eveniment amenințător perceput.

La nivel corporal frica își face simțită prezența prin tahicardie (ritm cardiac crescut), hiperventilație (respirație rapidă), transipararea palmelor, nod în gât, senzație de panică, tremurat la nivelul întregului corp.

La nivel expresiv frica poate fi distinsă prin, ochii care sunt larg deschiși și un chip foarte tensionat.

Dezgustul ca emoție

Dezgustul este emoția care apare în momentul în care intrăm în contact cu lucruri pe care le considerăm neplăcute, inestetice, respingătoare.

La nivel corporal, dezgustul se manifestă prin apariția stării de greață și a disconfortului din zona stomacului.

La nivel expresiv dezgustul se evidențiază prin faptul că buza superioară este ridicată la maximum, buza de jos este ridicată la rândul ei (ieșind puțin în afară). Nările sunt ridicate și nasul este încrețit.

Fericirea ca emoție

Fericirea este o emoție plăcută, care apare atunci cândîn viață noastră apar evenimente pozitive, când primim ceea ce ne dorim, sau când ne atingem obiectivele propuse.

La nivel fiziologic fericirea se manifestă printr-o agitație și o creștere a energiei. Pot apărea furnicături în corp, și chiar o presiune care este caracterizată că fiind plăcută, la nivelul pieptului. La nivel expresiv, fericirea se evidențiază printr-o radiere a fetei. O persoană, atunci când este fericită zâmbește, ochii îi sunt luminoși iar obrajii sunt ridicați.

Emoția	Apare când	La nivel expresiv	La nivel fiziologic
Furia	– Limitele sunt încălcate   – Obiectivele sunt neatinse	– încordare – încruntare – înroșire a feței	– Puls crescut – Agitație – Tremur – Iritabilitate
Tristețea	– Ne confruntăm cu evenimente negative	– Colțurile buzelor lăsate – Coțurile interne ale sprâncenelor ridicate	– Oboseală psihică și fizică – Neliniște – Sentiment intens de gol interior – Somatizare
Surprinderea	– Ne confruntăm cu un eveniment neașteptat  (negativ sau pozitiv)	– Deschidere a feței (deschiderea largă a ochilor și gurii)	– Creștere a pulsului – Tresărire – Gol în stomac
Frică	– Ne confruntăm cu un eveniment primejdios	– Chip tensionat – Ochii larg deschiși	– Hiperventilație – Puls crescut – Senzație de leșin – Atacuri de panică
Dezgust	– Intrăm în contact cu lucruri neplăcute	– Chip încrețit	– Stare de greață – Disconfort abdominal
Fericire	– Avem evenimente pozitive – Atingem obiectivele propuse	– Chip radiant – Ochi luminoși – Zâmbet larg	– Agitație – Creștere a energiei – Presiune plăcută

Importanța validării emoțiilor

Validarea emoțiilor presupune recunoașterea atât a emoțiilor proprii cât și a emoțiilor celor din jur. Validarea emoțiilor este importantă deoarece ne ajută să ne înțelegem și să ne explicăm experiențele trăite și de asemenea, ne ajută să ne adaptăm mai bine la mediul în care trăim. 

Spre exemplu, frica ne anunță că suntem în pericol. Dacă noi conștientizăm că ceea ce simțim este frică, putem să ne adaptăm și să gestionăm mai bine situația amenințătoare cu care ne confruntăm.

De asemenea, recunoașterea corectă a emoțiilor ne ajută în luarea deciziilor. Dacă ne validăm corect emoțiile, deciziile pe care le luăm vor fi satisfăcătoare și benefice pentru noi.

Este important să validăm și emoțiilor celor din jurul nostru, atunci când observăm că aceștia traversează niște stări emoționale negative.

Le putem valida emoțiile celor din jurul nostru, spunându-le că înțelegem ceea ce simt, că emoțiile pe care le resimt sunt normale, că toți putem să ne simțim triști sau furioși, și mai ales că suntem acolo pentru ei dacă au nevoie de ventilare emoțională, sau de ajutor în gestionarea situației care a declanșat emoția.

Cum reacționăm la emoțiile negative?

În general reacția la emoțiile negative, poate fi împărțită în două categorii: reacții sănătoase și reacții nesănătoase. În tabelul de mai jos regăsiți o împărțire a acestor două categorii de reacții.

Emoția	Reacția nesănătoasă/ nocivă	Reacția sănătoasă/ benefică
Furia	Agresivitatea, răzbunare, atac asupra celor din jur.	Impunerea limitelor. Exprimarea asertivă a nemulțumirii.
Frică	Panică, neîncredere, hipervigilență.	Conștientizarea factorului stresor. Atenție focusată pe găsirea de soluții pentru îndepărtarea evenimentului amenințător.
Tristețe	Depresie, retragere socială, autovătămare.	Căutarea suportului din partea celor apropiați sau a unui ajutor de specialitate.
Rușine	Stimă de sine scăzută, anxietate socială, intimidare.	Reflectarea asupra evenimentului care a produs rușinea. Asumarea responsabilității pentru acțiunea ce a produs rușinea.
Dezgust	Furie, critică asupra celor din jur.	Acceptare. Toleranță.

Gestionarea emoțiilor

Gestionarea emoțiilor este acțiunea prin care suntem conștienți și stăpânim  modul în care răspundem la factorii declanșatori ai  reacțiilor emoționale. Gestionarea emoțiilor ne ajută să răspundem într-un mod sănătos la evenimentele care ne produc reacții negative.

Primul pas în gestionarea emoțiilor, este identificarea corectă a emoțiilor pe care le simțim. De asemenea este foarte important să cunoaștem și evenimentul care a dus la apariția emoției. După ce am identificat corect emoția simțită și i -am găsit o cauză putem acționa pentru a o  gestiona.

Pentru gestionarea furiei și a fricii, o metodă foarte bună este un exercițiu de respirație. Atunci când simțim că limitele noastre sunt încălcate sau că suntem în pericol,  agitația ne cuprinde corpul. În aceste situații  putem să ne focusam pe respirație și să ne liniștim senzațiile corporale. O tehnică simplă constă în numărarea până la 5 în timp ce aerul este inhalat, iar apoi trebuie expirat tot pe o durata de 5 secunde. Concentrarea pe respirație este foarte importantă.

După acest exercițiu, care are că efect diminuarea agitației de la nivelul organismului, putem să analizăm atent situația cu care ne confruntăm și să punem limite sau să comunicăm într-un mod asertiv lucrul care ne-a provocat furie sau să luăm măsuri împotriva factorului amenințător.

Pentru gestionarea tristeții o metodă eficientă este să discuți cu o persoană apropiată despre situația care  provoacă această emoție. Puteți ieși într-un cadru în care va simțiți în siguranță și să va ventilați emoțional. Dacă simți că tristețea ta se agravează și ești copleșit, poți caută ajutor de specialitate. Nu este un lucru rușinos să apelezi la psihoterapie când starea ta emoțională îți pune piedici în desfășurarea activității de zi cu zi.

Tulburările de personalitate și emoțiile negative.

În unele tulburări de personalitate, emoțiile negative sunt foarte accentuate iar persoanele cu aceste afecțiuni  reacționează  într-un mod nesănătos la aceste afecte.

În tulburarea de personalitate borderline, emoția principală este furia. Persoanele cu această tulburare sunt instabile emoțional și tind să izbucnească din orice lucru mărunt. Aceștia au destul de  des accese de furie, putând deveni violenți cu cei din jur sau cu propria persoană.

În tulburarea de personalitate antisocială, emoția predominantă este disprețul. Acestora le lipsește empatia și  au tendința de a fi duri, încăpățânați și plini de dispreț față de sentimentele, nevoile și trăirile celor din jur. De asemenea disprețul și furia apar și în tulburarea narcisică. Aceștia tind să fie manipulativi cu persoanele cu care intră în contact pentru a primi admirația acestora. Când nevoia lor de atenție și control nu este satisfăcută, pot apela la manie pentru a regla lucrurile în favoarea lor.

Recomandări 

1. Atunci când te confrunți cu emoții și stări afective dificile, pe care simți că nu le poți gestiona apelează la o persoană apropiată sau la un psihoterapeut. Cu toții avem perioade grele și dificile, este important să știm că nu suntem singuri și să cerem ajutor.
2. Dă-ți timp să înțelegi emoția cu care te confrunți, și nu te blama pentru emoțiile negative  pe care le simți. Emoțiile sunt înnăscute. Este absolut normal să le simțim. Important este să ne focusăm pe ce are să ne ofere  bun emoția respectivă și să învățăm să le acceptăm.
3. Poți încerca câteva exerciții de mindfulness în perioadele încărcate. Tehnicile de mindfulness te ajută să reduci stresul, să te calmezi și să te relaxezi după o zi plină de emoții și îți oferă un somn mai bun.

Pentru a afla ce relație ai cu emoțiile tale poți să citești articolul nostru aici. Și dacă te interesează schemele emoționale, le poți accesa aici.